vegeta

Da, croații gătesc excepțional! Și nici măcar nu a trebuit să merg în Croația ca să aflu asta. Ne-au gătit doi bucătari chef croați, chiar aici, în România, enșpe mii de feluri de mâncare care mai de care mai gustoase și mai savuroase. Erau două mese pline cu bunătăți. Le-am încercat pe toate. Câte o lingură din fiecare fel. Iar la dulciuri, ei bine când a venit vorba de dulciuri nu m-am încurcat cu sferturi de măsură. Am luat o porție întreagă căci, când e să mănânc dulciuri, nu mă joc. Dacă am dulciuri, nici nu îmi mai trebuie mâncare.

Cei doi au venit în România cu ocazia lansării unor noi produse marca Podravka și au gătit atât în spatele camerelor, cât și în fața lor și a noastră, într-o sesiune de live cooking, la evenimentul de lansare care a avut loc la Metropolis Center.

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1032077143510596&set=a.424025627649087.105830.100001249598596&type=3

Și, nu doar că ne-am bucurat de rețetele pe care le-au împărtășit cu noi în timp ce găteau și de gustul fiecăreia în parte, ci am avut parte și de un concurs tare drăgălaș, unde a trebuit să răspundem la șapte întrebări legate de tipurile de Vegeta care au fost folosite pentru fiecare rețetă în parte. În mare, le-am nimerit. Deci aș putea spune că mă pricep la testat mirodenii, ca să zic așa. Ceea ce, sinceră să fiu, nu mă așteptam. Absolut deloc. Mă gândeam că nu o să nimeresc absolut nimic din ce era pe acolo.

N-am câștigat nimic, în cadrul concursului, căci numărul biletului meu nu a fost extras. în schimb, am primit o plasă cu bunătăți de la Vegeta, o carte de bucate, o tunică de bucătar, o bonetă, o mănușă și un magnet de frigider (oficial frigiderul meu de la București nu mai e gol). Cred că cei de la Podravka au știut că m-am mutat la casă nouă și au vrut să-mi dea un impuls să mă apuc să gătesc aici (și lui taică-miu să-mi monteze mobila de bucătărie – nu, n-am bucătărie încă; e work în progress).

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1032109526840691&set=a.424025627649087.105830.100001249598596&type=3

Dacă găsiți pe undeva cartea de bucate Gătind din inimă de la Podravka, să nu ezitați să o cumpărați. E ediție limitată și are niște rețete în ea de mamă, mamă. În plus, cartea de bucate are o copertă groasă și hârtie de calitate. Dar nu asta contează neapărat, ci rețetele din interiorul ei. Eu abia aștept să le încerc și să le gătesc pe toate, după ce mi se montează mobila de bucătărie.

Și nu, n-am poze cu felurile de mâncare. M-a sabotat tehnica. De fapt, cred că telefonul meu mi-a pus frână la răutate și n-a vrut să vă arăt și vouă mâncărurile alea excepționale gătite de bucătarii croați. Nu de alta, dar vi se făcea poftă grav de tot. Sunt sigură de asta.

Totuși, las aici pozele de la Bogdan Dărădan. A, că era să uit! Mersi, Bogdan, de invitația la eveniment.

https://www.facebook.com/bogdan.daradan/posts/10206475501739301

Cei de la Vegeta caută un blogger ambasador. Iar eu mă autopropun, date-mi fiind calitățile desăvârșite de bucătar.

Îmi place să gătesc. Mi-a plăcut să gătesc de când mă știu. Iar asta pentru că maică-mea este o bucătăreasă de numa numa care, atunci gând era însărcinată cu mine, gătea tot timpul. Mi-a plăcut să-mi bag nasul în bucătărie încă de când eram mică. Voiam mereu să întind blaturile de la prăjituri, să bat eu ouăle, să fac eu aluatul etc. În trei cuvinte: să mă joc. Pentru mine, la vârsta aia de câțiva ani, era o joacă totul.

Așa se face că, pe când eram de-o șchioapă, într-o zi de iarnă, înainte de ziua tatei, după multe insistențe, bunica și cu mama au cedat și m-au lăsat să le fiu ajutor de bucătar. Iar mie tare mi-a plăcut să fiu cea însărcinată cu prepararea tortului. Și mi-am luat rolul în serios până la partea cu adăugat zahărului. Acolo am pus sare. Multă sare. Știți voi, ca să-i demonstrez tatei că eu chiar îl iubesc ca sarea-n bucate. Din păcate pentru mine, adulții nu au știut să-mi aprecieze gestul și mi-au dat blaturile de tort la găini. Lor le-a plăcut. 😀

Acum că am crescut și am învățat că lucrurile nu stau chiar ca-n povești, nu mai stric preparatele și mă uit și de vreo două trei ori în rețetă să văd dacă am citit bine, ori dacă am văzut bine pe înregistrarea video a bucătarului respectiv. Acum îmi place să gătesc tot felul de lucruri complicate. Să mă joc cu tot felul de ustensile și cu tot felul de ingrediente. Să le combin și să văd ce iese. Și, surprinzător, lumea mănâncă ce gătesc, atunci când gătesc și când am loc de maică-mea prin bucătărie.

Desigur, atunci când te apuci să prepari ceva, fie că-i mai complicat, ori cât se pote de simplu, contează ingredientele pe care ți le alegi căci, după cum cred că știai și tu, nu cu orice ingredient îți și iese ceea ce ți-ai propus să gătești. Mama spre exemplu, de când mă știu eu, folosește Vegeta ca să dea gust mâncării (cu excepția dulciurilor – a învățat de la mine că nu se pune Vegeta în dulciuri :D). Iar mirodeniile sunt mereu proaspete (culese din grădină sau din jardiniere). Deși, dacă ne gândim mai bine, ingredientul suprem este sufletul și dăruirea pe care le punem atunci când gătim. Ele sunt cele care dau de fiecare dată un gust aparte mâncării.

Probabil, după ce ați citit aceste câteva rânduri, vă întrebați de ce-mi doresc eu să fiu blogger ambasador Vegeta. Sau de ce aș merita. Ei bine, pentru pur și simplul fapt că Vegeta are legătură cu gătitul. Iar mie-mi place să gătesc și să experimentez mereu rețete noi în bucătărie. Cred că merit asta pentru că îmi doresc tare mult să mă implic trup și suflet alături de ei în campanii cu și despre gătit. Mi-ar plăcea să le fiu ambasador celor de la Vegeta pentru a mă dezvolta pe mine și a descoperi lucruri noi alătur de ei. Așa că, dacă v-am convins cu povestea și cu pasiunea mea, nu-mi mai rămâne să vă spun decât: pick me!, pick me!, pick me!!!!

Croații gătesc excepțional!

Bucătarul din mine vrea să fie blogger ambasador Vegeta