HaiHui prin Italia – prima zi prin Napoli

Mi-am propus ca, dimineața, dacă tot se doarme de zor lângă mine, ce-i drept eu mă trezesc și pe la 6.30, să scriu la cald despre experiența vacanței din fiecare zi. Căci știu că atunci când las pe altă dată, nu mai vine altă dată.

Ieri am ajuns în Napoli. Am ales un singur loc în care să stăm. Asta astfel încât să nu fim mereu pe fugă dintr-o locație în alta din punct de vedere al cazării. Nu voiam să zicem: ahh, nu mai ajungem acolo că trebuie să plecăm spre X loc să ne cazăm… Nu. O singură cazare în zonă, pentru a putea vizita pe îndelete: Napoli, Pompei, Vezuviu, Herculaneu, Capri, Ischia, Sorento și Coasta Amalfi.

Cazarea noastră se numește B&B Amica Geniale, găsită pe AirBnB, la marginea centrului. E destul de aproape de gară. Este nouă de vreo 2 luni locația, fapt pentru care totul e nou și arată impecabil. Totul e pe bază de cod (deschis uși, închis), iar pentru a deschide ușa de la bloc sun la un număr și se deschide automat.

Dar să o luăm cu începutul.

Ce ne-a trebuit pentru a putea călători în Italia în vreme de pandemie

Ca să călătorești în Italia, cel puțin deocamdată, ai nevoie de câteva documente precum:

• dovadă vaccin anti-Covid-19 / dovadă anticorpi că ai trecut prin boală (valabilitate 6 luni de zile) / test negativ (PCR sau antigen rapid cu minim 48 de ore înainte).
• să completezi PLF-ul pe site-ul Ministerului Sănătății din Italia (pe baza lui te localizează) și ai nevoie de el pe aeroport; îl găsești aici pentru completare online și tot online ai nevoie de el să-l prezinți autorităților
• certificatul verde / Green Pass pt a intra la muzee/teatre/concerte/restaurante și oriunde în interior

Realitatea din teren și verificările reale de pe aeroport și din Italia

Pe aeroport, nici în România și nici în Italia nu ne-a întrebat nimeni de nimic. Nici de sănătate, nici de vaccin, nici de teste, nici de PLF. Am călătorit fix la fel ca înainte, doar că cu mască.

Într-o singură pizzerie – Gino e Toto Sorbillo, pentru a intra la interior, ne-a întrebat de Green Pass și ne-a lăsat cu PLF-ul. În rest, nimeni nimic.

Important este oricum să le ai și să le completezi căci nu se știe niciodată…

Apoi, oamenii par destul de relaxați pe aici chiar și în privința măștilor și a regulilor de distanțare socială.

Poți face test rapid antigent gratuit în Italia, în gări, prin Crucea Roșie

Noi astăzi vrem să mergem să vizităm câteva muzee precum: Castel Nuovo (castel din perioada medievală), Castel Sant Elmo (fortăreață din secolul 14 cu super view, fiind amplasat pe o colină), Catacombele din Napoli și orașul subteran, Palatul Regal din Napoli (cel nou, cu apartamentele regale), Capela Sansevero din Napoli unde este Isus Hristos în mătase și ce mai apucăm azi.

Și, după cum ziceam mai sus, ai nevoie de vaccin / dovada că ai trecut prin boală / test antigen rapid sau PCR. Iar Crucea Roșie face teste antigen rapide în toate gările din Italia, în mod gratuit. Preferăm să-l avem, chiar dacă nu o să ni-l ceară și ne lasă să intrăm doar pe baza codului QR din PLF. Sau ne lasă să intrăm pur ș simplu.

Revin cu impresii în articolul de mâine, despre cum a fost toată aventura.

Cum ajungi de la aeroport la gară

Aeroportul din Napoli este în mijlocul orașului. Dar este înconjurat de drumuri express și e destul de complicat să ajungi pe jos undeva. Așa că, cel mai simplu e să ajungi la gară și de acolo să pleci unde vrei tu.

Pentru gară e Alibus, un autobuz express, pentru care iei bilete chiar când ieși din aeroport, de la tonomat. Poți și de la șofer, dar sunt mai scumpe cu un euro. De la tonomat costă 5 euro de persoană.

Ce am vizitat în prima zi în Napoli

Am să încep prin a vă spune că Wizz Air ne-a dat țeapă și ne-a pus să venim foarte devreme în aeroport (pe la vreo 2), pentru un zbor la 5.50. Asta pentru că au zis că deschid check-in cu 4 ore înainte. Îl țin deschis 3 ore, iar cu o oră înainte se închide. Am ajuns la 2. Wizz Air a deschis check-in la 3.20.

Am fost super obosiți pentru o noapte pierdută, așa că după ce am ajuns la 8 în cameră, am dormit până după prânz. Iar apoi am plecat la explorat centrul vechi.

Ne-am luat o călătorie cu transportul în comun. Costă 1.6 euro și e valabilă 90 de minute pe orice tip de transport (metrou, tramvai, autobuz), oriunde în regiune (Napoli, Pompei, Sorento etc.).

Iar în centru am luat-o efectiv la pas pe străduțe și am ajuns până la catacombe, unde am aflat că au tur ghidat în engleză doar la orele 16:00.

Am încercat să intrăm și la alte muzee precum Capela Sansevero, doar că multe muzee la ei sunt închise în zilele de marți, fapt pentru care am amânat pentru azi.

Și am mâncat pizza la una dintre cele mai vechi pizzerii, cât și cele mai bune, la Tot e Gino Sorbillo, o pizzere ce datează de 21 de generații și unde am mâncat o Margherita extraordinară. Nu e plină ca la noi de ingrediente de zici că mânânci ghiveci cu cocă, ci are doar câteva, însă foarte, foarte, foaaaarte gustoasă și aromată. Mamă, mamă…

Apropo, știați că pizza napoletană este în patrimoniul Unesco? Nici eu, dar tocmai mi-a trimis o prietenă un articol despre treaba asta. Deci chiar e ceva de capul ei.

Aici e important de știut că aproape 99% dintre restaurante se închid între orele 15:00 și 19:00. Dar dacă ajungi chiar și la 14.29, te lasă să intri, îți iau comanda și așteaptă să termini. După 15.00 însă nu mai intră nimeni.

Iar în magazine au aparate unde bagi banii și îți dau rest automat. Nu mai stă o persoană să numere, să calculeze, să orice. Mi se pare că sunt super tehnologizați cu foarte multe lucruri.

După masă pașii ne-au purtat până în port, de unde am putut admira Vezuviu cu Sorento și Capri în depărtare.

Par puține lucruri, dar am făcut la pas vreo 12 km în doar câteva ore. Și am apucat să ne facem o idee de ce putem face a doua zi și cum să ne organizăm în funcție de distanțe să le vedem pe toate.

Așa că să înceapă ziua 2 în Italia!