Indiferent de vârsta pe care o ai, cu siguranță te-ai întrebat măcar o dată în viață de ce ar trebui să te obosești să înveți măcar o limbă străină. Poate că te întrebai asta în timp ce profele te stresau la școală, ori când te certau părinții, sau habar n-am, când simțeai că pierzi efectiv timp prețios din viața ta învățând o limbă străină, când ai fi putut să faci orice altceva mai pe placul tău.
Când eram mică, nici nu învățasem să citesc, ai mei mă lăsau la desene animate în limba germană (avea tata o parabolă care prindea posturile de televiziune nemțești). Așa am învățat germana. Ca mai apoi să o uit, dat fiind faptul că n-am vorbit niciodată cu nimeni și că parabola tatei s-a stricat.
Apoi, am mai crescut și apăruseră telenovelele. M-am uitat la una în rusă (Anastasia), unele în spaniolă și una în italiană (Vivere). Am învățat atunci rusa, spaniola și italiana. Abia ce învățasem să citesc, înainte să merg la școală. Din păcate, rusa am uitat-o. Mai știu spaniola (aș putea spune că la perfecție) și italiana. Rusa, o mai rup eu puțin câte puțin. Mai înțeleg câte un cuvânt din o sută.
Am început și școala, acum vreo 13 ani. Prima limbă studiată: engleza. A doua: franceza. Ambele mi-au prins bine. Ambele sunt bune. Însă este foarte important profesorul care ți le predă căci,dacă ai un profesor dezinteresat, n-ai făcut mai nimic. Ieși din școală la fel cum ai intrat.
În cazul acesta, în care profii de la clasă nu-și dau interesul (ceea ce se întâmplă în marea majoritate a cazurilor), ești nevoit, dacă vrei să înveți cu adevărat, corect, să apelezi la un profesor în privat.
Aici intervine draga de Petruța, sau profa de engleză, cum îi spun eu și o strig în public mai peste tot, spre disperarea ei. Uite, Petruța, că-s fată bună, îmi cer scuze public pentru asta. Și te anunț că n-am să mă opresc aici. Te pup. Să continuăm.
Petruța, aka profa de engleză, predă limba engleză de vreo 12 ani, în privat, în București. Așa că, dacă ești din București și vrei să-ți pui la punct limba engleză, te invit să-i faci o inspecție pe site.
Totuși, nu multă lume își permite să meargă până la profă acasă. Așa că profa asta drăguță, s-a gândit la toate și a creat o platformă online, unde poți beneficia de exerciții personalizate atât pe stilul tău de învățare, cât și pe stilul profei de predare.
Ceea ce îmi place cel mai mult la platforma Petruței, nu-i neapărat asta. Cred că și dacă ar fi exerciții standard, n-ar fi mare problemă. Problema apare atunci când, indiferent de exercițiu, întâmpini dificultăți și nu înțelegi de ce e așa și nu invers, chiar dac platforma îți corectează automat și îți spune ce ai greșit și unde. Este totuși nevoie de explicații suplimentare pentru fiecare greșeală în parte ca să o înțelegi și să nu o mai faci niciodată.
Ei bine aici intervine Petruța cu ale ei explicații stufoase pe care ți le va oferi fie printr-un e-mail, fie printr-un mesaj direct pe platformă. Când vine vorba de cursanții ei, se dedică trup și suflet și se asigură că nu lasă pe nimeni să aibă neclarități.
În plus, Petruța e tare, dar tare simpatică. O să-ți fie drag să înveți engleză chiar de dragul ei. E așa, drăgălași și smotocibilă. Ok, trecem peste partea asta.
Dacă vrei să-ți pui la punct engleza, fie pentru un examen, fie pentru tine, la distanță, te invit să-i inspectezi și platforma elearning, engleza pentru toți. Tot acolo, ca să testezi cum funcționează platforma, găsești secțiunea Gratuite unde găsești mostre din fiecare curs și îți poți testa cunoștințele, de asemenea, gratuit.
Nu mulți sunt cei care oferă părți de cursuri gratuite și testări gratuite așa că te invit să profiți de treaba asta pe platforma Petruței aka profa de engleză smotocibilă.
Însă, revenind la întrebare: de ce este important să cunoști cel puțin o limbă străină?
Ei bine, treaba-i simplă: te ajută pe tine să te dezvolți, alături de propriile tale sinapse și n-ai nevoie de translator pentru orice chestie minoră. O să fii mai inteligent și cu mai multe circumvoluțiuni pe creier. Îl stimulezi și pe el să se dezvolte, iar Petruța este gata să te ajute.
Și să-ți spun o scurtă poveste. Acum 5 ani am ajuns pentru prima dată în Paris. Și m-am pierdut. Într-o țară în care nimeni nu voia să-mi răspundă în limba engleză cum naiba să mă întorc la Turnul Eiffel și toți îmi dădeau din cap că nu înțeleg engleza, am conștientizat cât de important este să știi și franceza. Până la urmă, de frică, creierul meu care credea că nu știe franceză, a rupt cea mai corectă propoziție și am reușit să ajung acolo unde aveam nevoie, cu bine. Dacă aș fi exersat mai mult limba, nu doar la nivel de clasă, cu siguranță mi-ar fi fost ușor din prima.