Au trecut două luni de când locuiesc aici, pe tărâmul tuturor posibilității și al visurilor împlinite. Pe 18 august s-au făcut două luni. Acum, două luni și câteva zile. Și m-am gândit să scriu un articol despre cum au fost primele două luni în SUA și lucruri pe care le-am descoperit aici.
N chestii din SUA:
- SUA e departe de a fi tărâmul ăla unde întâlnești visul american; e departe de asta, e un mit;
- am ajuns să apreciez Europa, după ce am trăit două luni în SUA și am văzut că, din anumite puncte de vedere, se poate chiar și mai rău;
- îmi apreciez țara mai mult decât o făceam înainte; e superbă din punct de vedere turistic; și stă mult mai bine la capitolul protecția muncii; apoi, îmi e dor de oamenii ei calzi;
- mi se pare ciudat când văd copii de 10 ani în cărucioare sport pentru copii, apoi luați în brațe și puși în carusel și tot așa – cred că sunt capabili să se deplaseze și singuri;
- când dau peste un om drăguț aici, mă închin;
- când dau peste unul care știe unde e România și mă întreabă de București, mă închin chiar de două ori, pentru că majoritatea cred că vin de undeva din Asia sau Africa;
- îmi place că aici, cu salariu minim, în trei luni de zile, îți permiți să-ți iei un laptop, un telefon, să te plimbi, să nu mori de foame și așa mai departe, eventual să mai și rămâi cu niște bănuți;
- îmi place că toată lumea pornește de jos și apoi avansează în funcții și în beneficii; asta e chiar tare;
- îmi place că au grijă de natură, nu ca noi;
- îmi place că ai lor copii sunt obișnuiți cu munca încă de mici – învață cum se câștigă banul și învață să-l și aprecieze (un lider de-al meu mi-a zis: mă uit și la un dolar pe ce-l cheltuiesc, la cât muncesc pe banii ăștia);
- urăsc faptul că, la serviciu, trebuie să fiu drăguță cu oamenii bătuți în cap și la propriu și la figurat; vin la mine și zic că nu poate fi-su să se dea în carusel că e prea mic, când el e pe verde și văd și ei acolo că scrie CAN RIDE!!! Și mai sunt bătuți la faza cu must ride with guest in green care înseamnă că tu nu poți să te dai singur în caruselul ala, ci ai nevoie de fi-tu că e carusel pentru copii;
- mi s-a părut și mai ciudat când ieri, la un carusel, a venit un tată cu o fetiță aproape cât mine de înaltă, care nu înțelegea când vorbeam cu ea; așa că m-am dus la taică-su să-i zic să-i explice el – răspuns: oh she-s only two…
- cred că asta știați deja, dar vă mai zic și eu: americanii nu gătesc, iar mâncarea lor semi-preparată e foarte proastă;
- americanii stau foarte prost la partea cu asigurările de sănătate și trebuie să cam plătești pentru orice – din punctul ăsta de vedere stăm mai bine;
- americanii stau prost și la protecția muncii și nu-și asumă nimic – orice ar fi, e vina ta, plătești;
- în bucătăria unde lucrez, risipesc o grămadă de mâncare – am făcut în plus, o aruncăm că tu n-ai voie să mănânci; mai bine o aruncăm la gunoi decât să o dăm angajaților sau oricui altcuiva;
- locuiesc într-o casă mizeră, cu pânze de păianjeni pe pereți și cuiburi de albine în pereți, podelele și cabina de duș îmbâcsite de mizerie că oricât te-ai chinui nu poți face curat- uneori cred că dacă m-aș fi dus în Africa, într-un trib, aș fi avut condiții mai bune;
- până acum m-au mușcat două albine (prima mușcătură de deget, apoi pe mână care e plină de bubițe roșii și umflată), în somn, iar proprietara căbănuțelor ăstora a chemat mentenanța să astupe niște găuri din pereți și din tavan pe unde vin albinele; rezultatul: după ei m-am apucat cu colega de cameră, Mădălina, să lipim noi scoci…
- Boston și Portland sunt niște orașe drăguțe – nimic impresionant, în schimb, dat fiind faptul că nu dai peste chestii istorice foarte vechi; nu, îmi pare rău, clădirile din sticlă nu mă impresionează;
- casele americanilor, aici, sunt din scânduri de lemn, puse una peste alta, ceea ce mi se pare foarte drăguț;
- plajele lor sunt sălbatice, cu iarbă și pădure, ceea ce iar mi se pare drăguț și chiar îmi dă o stare de bine; când ajung pe la ocean, uit de toate chestiile nasoale peste care am dat aici și mă bucur de priveliște, de briză, de nisip și de soare;
Concluzia
- SUA m-a adus cu picioarele pe pământ și m-a coborât de pe norișorul meu pufos și roz; am învățat ce înseamnă să muncești și să ai grijă de fiecare ban pe care îl cheltui, ci și ce înseamnă să te mulțumești cu puțin și să te înveți și cu răul câteodată;