Majoritatea celor care mă cunosc, fie că-mi sunt buni prieteni sau doar cunoștințe care au schimbat câteva vorbe cu mine în viața asta, au dat verdictul că sunt o persoană foarte economă și cumpătată atunci când vine vorba despre bani și cheltuirea banilor. Și nu, nu e zgârcenie. E mult mai complicat decât atât. Este vorba despre prioritizare și disciplină (ceea ce confirmă și specialiștii, nu doar experiența mea personală).

Eu reușesc să nu cheltui foarte mulți bani aiurea. Acum, în ultima perioadă, pot spune că am fost motivată de cheltuielile pe care le aveam la stomatolog, care au fost destul de mari. Însă, dacă stau să mă gândesc, niciodată nu am aruncat cu banii în stânga și în dreapța, pe diverse promoții și lucruri care doar îmi plăceau, dar de care nu aș fi avut neapărată nevoie. Eu când merg la cumpărături, de exemplu, iau fix ce-mi trebuie. Și da, se poate.

Iar când eram mică, cumva înțelegeam mereu că nu am nevoie neapărată de un lucru pe care eu mi-l doream, iar ai mei încercau să-mi explice că nu mi-l pot lua. Ca orice copil, voiam cam tot ce mă atrăgea prin vitrine. Și nu știu cum reușea maică-mea, dar eu n-am făcut niciodată crize, cum am văzut la alți copii fie pe vremea mea, fie acum. Am înțeles că nu se poate cumpăra un lucru și că, de banii ăia, mai bine îmi cumpără altceva. Da, probabil contează mult și modul în care îi explici unui copil și în care îl faci să înțeleagă, fără să-i tai craca de sub picioare.

Și nici n-am fost copilul care voia chestii pe care alții le aveau. Nu m-au influențat niciodată masele sau anturajele din care am făcut parte. Sau din care fac. Voiam doar chestiile care mie îmi plăceau, dar nu pentru că le aveau alții. Însă, cu timpul, am învățat să nu-mi mai doresc chiar tot ce-mi place, ci chestii de care chiar am nevoie.

Știu că de mică eram foarte strângătoare. Aveam alocație de 5-10 lei pe zi să-mi cumpăr ce vreau eu de la magazinul școlii. Bani pe care eu îi puneam foarte des în pușculiță. Preferam să mănânc dimineața și la prânz, acasă, fără să-mi iau ceva de la magazin. Uneori, când chiar mi se făcea foame, sau când chiar aveam poftă de un corn sau un sandviș cum numai la magazinul școlii se găsea, cheltuiam vreo 5 lei. Dar o mare parte din bani îi strângeam și apoi mă duceam la maică-mea și-i ziceam:

-Hei, mami! Vreau și eu să-mi iau X chestie.
-E prea scump!
-Am eu Y sumă. Nu mai am nevoie decât de restul.
-De unde ai tu banii ăia?
– Mai știi banii ăia pentru pachet? Ei bine i-am economisit.
-…

Apoi a început să-mi facă pachet, că i se părea că eu chiar am nevoie să mănânc în pauza mare și că fac foamea la școală. Și primeam, desigur, chiar și bani de buzunar. Pe care-i puneam la pușculiță. Double win.

Cum economisesc eu banii eficient?

1. Îmi fac o listă cu cele necesare, fie că plec la cumpărături, fie că doar trec acolo lucruri de care am nevoie și pe care le pot lua când ies următoarea dată din casă, ca să fac cumpărături. Am un carnețel cu magnet pe frigider și de fiecare dată când îmi mai amintesc că mai am nevoie de câte ceva, mă duc și-l notez acolo. Încearcă să treci chestiile de care chiar ai nevoie.Spre exemplu, eu nu-mi iau șampon doar pentru că este la ofertă, dacă acasă mai am jumătate. Sau orice la ofertă, dacă eu n-am pe listă lucrul respectiv. Bine, pe mine nu mă încântă ofertele. Dacă chiar am nevoie de un produs și e la ofertă, foarte bine. Dacă doar e la ofertă și n-am nevoie de el acum, să fie sănătos.
2. Îmi împart banii. Fix cum făceau bunicii pe vremuri, cu împărțitul banilor în plicuri, sau în săculeți ori ciorapi: săculeț pentru curent și gaze, săculeț pentru mâncare, pentru animale, pentru oamenii de la muncă de peste vară etc. Alocă-ți o sumă pe lună pentru mâncare și chestii pentru casă și încearcă să nu o depășești decât dacă-i musai necesar. Asta după ce, desigur, ai dat deja deoparte banii pentru chirie și întreținere. După ce vezi cu cât rămâi, încearcă să aloci sume nevoilor tare.
   Eu, spre exemplu, bonurile de masă le folosesc exclusiv pentru mâncare și a cumpăra chestii necesare în casă (poți folosi bonurile și pentru altele decât alimente). Nici în ruptul capului nu cumpăr alimente de pe cardul bancar. Bine, mint. O fac doar dacă locul respecti nu acceptă bonuri de masă. Dar încerc să merg în locurile în care cardul de bonuri de masă e acceptat.
3. Aloc și o sumă, niciodată egală, pe lună, pentru diverse mofturi, distracții, excursii, astfel încât atunci când mă hotărăsc să-mi cumpăr ceva, să nu dau din colț în colț că nu am de unde.
4. Aloc bani și pentru nevoi personale. De exemplu pentru sănătate, pe care i-am folosit la stomatolog. Lunar, o mare parte din bani rămâneau neatinși pentru a putea strânge pentru intervenții, aparat dentar și cheltuielile cu controalele. Spre exemplu, banii din SUA din Work and Travel i-am folosit exclusiv pentru stomatolog. Iar când s-au terminat, am intrat în banii strânși de când am venit în țară. Asta m-a ajutat să nu simt un disconfort financiar, că rămân fără bani și că nu mai pot face alte lucruri (să plătesc chiria, intreținerea sau facturile, de exemplu).
   Practic la asta te ajută să pui bani deoparte, să-i împarți pe categorii de nevoi și să fii organizat. Să nu simți, în caz că ai o problemă de sănătate sau vrei să pleci în vacanță, niciun disconfort financiar și să te gândești că ahhh, nu pot face asta, pentru că nu-mi rămân bani de mâncare și chirie.
   
5. Vezi cât de utile sunt anumite lucruri. Spre exemplu, cafeaua de fiecare dimineață. Nu mai bine cumperi tu o pungă mare de cafeala 20-30 de lei și-ți faci o cafea zilnic, decât să dai 5-10 lei pe ea zilnic? Probabil punga aia te ține o lună de zile. Iar banii pe care i-ai da zilnic pe cafea, poți să-i pui într-o pușculiță și apoi să-i aloci unei nevoie (sănătate, excursii, plata facturilor, distracții, habar n-am).
6. Eu strâng restul de la magazin: 1 ban, 5 bani, 10 bani și 50 de bani. Îi pun pe toți, într-o pușculiță. Am strâns vreo 200 de lei într-un an și ceva. Sunt bani pe care, altfel, i-aș fi pierdut.
7. La un moment dat, puneam într-o pușculiță zilnic, câte 1 leu, câte 5, câte zilnic, în funcție de cât îmi permiteam. La sfârșit de lună mi-am luat niște cărți pe care mi le doream tare mult și pentru care de fiecare dată îmi părea rău să dau atâția bani pe ele.

De ce e important să pui bani deoparte?

Spune-i cum vrei. Fie că pui bani deoparte, fie că îi împarți, așa cum spuneam și la punctul 4 de mai sus, atunci când ai o nevoie, nu simți niciun disconfort financiar. Chiar dacă acum, nu plănuiești să mergi într-o vacanță, sau să-ți faci vreun moft, nu contează. Tu pune bani pentru categoria respectivă de nevoie, deoparte. Tare bine o să-ți prindă când te hotărști că vrei să-ți cumperi ceva, sau să pleci în vacanță, că ai o sumă de bani deja alocată și nu trebuie să rămâi fără tot salariul pe luna asta, ca să cumperi ce vrei să cumperi. Știu că am mai zis, dar am simțit nevoie de a sublinia asta

Cum împarți banii? Cum îi pui deoparte?

Eu îi am oricum împărțiți din prima în două: banii de pe cardul bancar și banii de pe cardul de bonuri de masă. 

Iar apoi, cum cheltui banii de pe cardul bancar, ei bine efectiv în funcție de nevoi. Luna asta poate dau 300 de lei la curent, iar luniile viitoare îmi vine pe minus factura și pot să distribui banii respectivi în altă parte. Eu am niște formule tare dubioase pe care le pun în aplicare și îmi iese.

Însă, conform celor de la Școala de bani a celor de la BCR, poți să împarți banii în procente din veniturile tale. Ei recomandă 20/50/30 din care 20% din venituri să-i aloci pentru fondul de economii (rambursarea datoriilor, creditelor, fond de pensii, alte economii), 50% pentru satisfacerea nevoilor (casă, utilități, datorii, mâncare, transport) și 30% pentru satisfacerea dorințelor (mese la restaurant, vacanțe, îmbrăcăminte, sporturi, gadgeturi, pasiuni).

Eu ți-am zis deja că împart banii pe nevoi după ce elimin din peisaj chiria, întreținerea și utilitățile. Nu-i împart în procentajele de mai sus, dar sunt cam undeva pe acolo. Spre exemplu, eu nu am un fond de economii separat de cele obligatorii, credite, datorii sau conturi de economii. Astfel banii mei sunt distribuiți cu totul altfel. Dar, spre exemplu, plănuiesc să-mi deschid anul viitor un cont de economii, sau un depozit. Sunt în căutarea celei mai bune variante.

Practic, ce cred eu, trebuie să-ți găsești propria formulă de împărțire veniturilor în funcție de nevoie. Avem nevoi diferite, fapt pentru care banii se distribuie diferit de la caz la caz. Trebuie doar să-ți prioritizezi lucrurile și să fii disciplinat.

Desigur, știu că sunt oameni care își au deja calculate și prioritizate cheltuielile. Am în bula mea și oameni cu credite, cu copii, cu cheltuieri mult mai mari decât mine și care-mi spun mereu că salariul lor se duce pe cheltuieli prioritare precum: utilități, chirii, educația copiilor, diverse credite. Nu sunt inutile și nici nu pot oamenii să le împartă după formula celor de la Școala de bani a celor de la BCR.  Tocmai de aceea am zis că trebuie să ai propria ta formulă, în funcție de propriile tale cheltuieli.

Însă, dacă-ți rămân și 100 de lei, sau chiar 10 lei la sfârșit, după ce am plătit toate cele necesare, de la mâncare până la credit, pune-i deoparte și nu-i arunca pe prostii. La un moment dat s-ar putea să-ți dai seama că se adună și contează.

Cât de utile sunt sfaturile celor de la Școala de bani a celor de la BCR?

Tot ce am zis eu mai sus sunt lucruri pe care eu le practic. Și care m-au ajutat cu niște cheltuieli mari pe la stomatolog pe care nu le-am simțit. În sensul în care nu mi-am pus niciodată problema: aoleu, cu ce plătesc chiria? Mi le-am permis pe toate cele necesare, deși cheltuielile stomatologice au picat ca din cer și nu erau plănuite. Dar ajunsesem cu niște infecții nasoale rău și trebuie să prioritizez asta. Și tocmai faptul că am pus bani deoparte și i-am strâns, m-a ajutat să mă pot ocupa de ele. Altfel n-aș fi putut niciodată să achit cheltuielile la stomatolog. Că nu aș fi avut de unde. Așa, cu niște bani deja existenți și puși deoparte, lucrurile au stat cu totul altfel.

Sfaturile celor de la Școala de bani a celor de la BCR sunt, din câte am observat pe propria pile,e o explicație mult mai bună și pe înțelesul tuturor a tot ceea ce am spus mai sus. A tot ceea ce eu practicam deja și îmi ieșea într-un fel sau altul. În plus, cei de la BCR vin și cu sfaturi de natură financiară în care explică ce este un cont de economii, ce este un credit și ce este un depozit, fără să facă vreo secundă referire la propriile servicii. Ci efectiv le explică din punct de vedere financiar.

Cei de la Școala de bani a celor de la BCR vin și cu explicații și exemple pentru cum să economisești în funcțe de propriile nevoi, plus o serie de materiale care să te ajute să-ți faci un buget și să vezi mai bine pe ce se duc banii, când se duc și pe câte chestii inutile îi putem da, fără să ne dăm seama.

Mie mi-a plăcut să merg la un curs de-al lor și să aflu ce și cum. Iar dacă vrei și tu să-i asculți într-o oră de educație financiară, poți să-i contactezi aici. Sau poți să urmărești acest video. Video cu care chiar au intrat în cartea recordurilor pentru cea mai mare lecție de educație financiară. Dar e diferit să poți să vorbești față în față cu oamenii și să-ți explice niște lucruri.

Astfel: cât de utile sunt sfaturile celor de la Școala de bani a celor de la BCR? Ei bine, foarte utile. E unul dintre proiectele de care chiar aveam nevoie și de care sper să se țină și să îl implementeze în cât mai multe locuri, ca să ajute și să educe cât mai mulți oameni.

Sursă YouTube (user Banca Comericala Romana)