Știu că e clasică aia cu trăim într-un secol al vitezei, dar fix așa e. Trăim într-un secol al vitezei și nu ne-a învățat nimeni cum să-i facem față. Și nici n-a venit cu un manual, frumos, pe capitole, care să ne învețe ce și cum. Iar părinții și bunicii noștri… ei bine nici ei nu știu să ne îndrume. Viața lor a fost mult mai simplă. Sau cel puțin așa mi-a zis mie bunica.
Stresul era minim, viața mergea tot înainte pe modul: casă-muncă-copii și eventual niște concedii. Nimeni în alertă și toată lumea aparent fericită într-o viață anostă.
Acum sunt alte vremuri. Avem de toate. Ba chiar și ceva saturație. Totul se întâmplă foarte repede. Ne agităm din aproape orice și cădem seara în pat mai ceva ca pe frontul de luptă, aparent din lucruri foarte mărunte și uneori chiar total inexplicabile.
Și mă uit la mine. Și la cei din jur. Suntem obosiți și extenuați mai ceva ca Iisus care-și căra crucea pe dealul Golgota. Și doar pentru că nu știm cum să-i facem față ritmului alert, nu că ar fi ceva cu adevărat super obositor și extenuant. Sau cel puțin marea majoritate nu știe, că or mai fi și oameni care se adaptează.
Am avut anul acesta niște pase foarte proaste. Cu stări de oboseală, extenuare, memorie de scurtă durată în sensul în care dacă-mi spuneai ceva, la 5 secunde după și uitam. Uneori mai aveam și amorțeli. Iar prea multe nu făceam. Job la birou, liniștit, îmi place (deși, da, e crunt să stai 9 ore la birou; ideal ar fi un program de 6 ore, cred că am fi mai productivi), alergat după troleu/autobuz, master și cam atât. Și gata. S-a dus ziua. Deși lucruri puține, totul e pe repede înainte. Eram bine, dar nu prea.
Doar că nu era doar de la stresul că se duce mult prea repede ziua și nu am timp de absolut nimic altceva. Mi s-a părut dubios să fiu în halul ăsta de extenuată, cu tot secolul vitezei în care trăim noi. Așa că m-am dus la doctor. Și hop, verdictul a fot că trebuie să iau niște vitamina B12 ca să-mi revin. Nu vindecă ritmul alert care ne aduce în astfel de stări, dar ne întărește să îi facem față.
Asta pentru că viața asta pusă așa pe fast forward parcă nu ne permite nici să avem un meniu echilibrat în ceea ce privește alimentația, astfel încât să ne luăm toate vitaminele în mod natural, dintr-o alimentație variată care să includă și carne și plante și lactate. Bine, uneori, deși alimentația variată există, unii oameni tot mai au nevoie de un consum suplimentar de vitamina B12.
Dar eu recunosc. Mănânc haotic. Uneori mult alteori uit și mănânc puțin. Mese neregulate și așa mai departe. Ce-i drept, măcar încerc să mănânc din toate. Și pește. Și fructe de mare (doamne, le adooooor), carne de vită, de pui, ouă și lactate. Produse din care poți obține în mod natural B12. Doar că… dacă eu mănânc haotic… am ajuns împreună la concluzia că mi-ar prinde bine niște vitamina B12, de la B12 Vital, vitamine pe care le găsești la marile farmacii peste tot prin țară. Una pe zi, pentru a-mi asigura necesarul zilnic de vitamina B12. O perioadă.
Nu mi-a vindecat ritmul alert, dar mi-a redus considerabil stările de oboseală și extenuare. Asta pentru că vitamina B12 are rolul de a furniza energie atât pentru eforturile fizice, cât și pentru cele intelectuale. B12 Vital este un supliment alimentar, produs de compania germană WÖRWAG Pharma, așa că, după cum mi-a spus mie medicul, e bine să nu te culci pe o ureche și să încerci totuși să mănânci cât mai echilibrat și să încerci să iei vitamina B12 și din alimentație (carne, lactate, ouă, fructe de mare). De aia e supliment alimentar. Ca să suplimenteze, nu să înlocuiască.
Însă, dacă te confrunți și tu cu asta, înainte să iei orice vitamine, mai întâi citește despre ele și apoi fă-i o vizită și medicului. Poate ai altceva. Eu despre B12 Vital am citit aici și aici, de unde am aflat ce provoacă deficiențele de vitamina B12 în organism și ce ar trebui să mănânc ca să încerc să-i dau organismului ce are nevoie.