Ieri, la ora 17:30, am pierdut un pariu în fața fostei mele profesoare de limba română. Eu nu prea pun pariu cu cineva. Am învățat asta de la taică-miu. El câștigă întotdeauna și eu pierd mereu. Drept urmare, mai bine stau în banca mea, liniștită, fără să pierd nimic. Ies mai câștigată așa.
Cum a început totul?
Ei bine, a început pe 17 martie odată ce mi-am schimbat eu poza de profil cu una nouă:
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1118445391540437&set=a.120777911307195.21452.100001249598596&type=3&permPage=1
În 13 minute a strâns 84 de like-uri. Și discutam eu cu fosta mea profă de română, Minerva, despre treaba asta cu likeurile. Și-mi zice ea:
Daniela, poza asta e superbă! Trece de 500 de likeuri! Să vezi tu de nu o să fie așa!!!!”
Eu, uitându-mă chiorâș la chatul ăla de Facebook, îmi ziceam în gând că nu știe ce zice. Așa că am contrazis-o. Nu-mi mai e profesoară de vreo doi ani. Deci pot face asta fără să risc prea multe. Și i-am zis clar că nu câștig și că nu are dreptate pentru că, eu, în poza aia, nu scot nimic la vedere, dacă mă înțelegeți. De obicei pozele astea strâng likeuri.
Ce-a făcut ea? A pus pariu cu mine. Și mi-a zis din start că o să pierd (moment în care m-am mai uitat odată chiorâș la chatul de Facebook). Eu i-am zis că nu trece nici de 150. Hai, maxim 200. Ea a zis așa:
Dacă face mai mult de 500 de like-uri, mă iei cu tine la cel mai mare concert unde care ai bilet! Dacă trece de 299, pierzi. Dacă e între 299 și 500, pierdem amândouă. Dar dacă trece de 500 am câștigat!!!”
Stăteam liniștită în fața laptopului și, când am văzut că trece rapid de 200, mi-am zis că nu-i a bună și e totuși posibil să pierd. La 23:30 eu pierdusem. A doua zi, la 17:30, ea câștigase. Poza mea trecuse de 500 de likeuri. Drept urmare trebuie să le mulțumesc oficial tuturor oamenilor care au dat like și m-au făcut să pierd un pariu.
Și uite cum eu trebuie să o iau acum cu mine la un concert. Și cum trebuie să recunosc public că am pierdut în fața fostei mele profesoare de română. Dar am învățat ceva din asta. Să nu mai fac în vecii vecilor amin pariuri. Nici măcar la pariuri sportive online să nu mă bag. Sau, dacă o fac, să caut ponturi pariuri. Că altfel, altfel o mușc rău de tot. Cum de altfel am făcut-o deja.
Apoi, am mai învățat o chestie. Trebuie să le dai dreptate profesorilor, chiar dacă tu nu ești neapărat de acord sau nu crezi ce zic ei, chiar și atunci când nu-ți mai sunt profesori. Într-un fel sau altul, tot ce zic ei se face. Legea lor e sfântă. :))