carturesti

Despre cartea din Autobuz: De obicei mergeam la muncă cu metroul. 5-10 minute până la metrou, 20 minute cu metroul și încă 20 de mers pe jos până la birou. Mi se părea că pierd în jur de 1h40′ degeaba. Nu le puteam valorifica în niciun fel. Și îmi place să citesc în metrou. Doar că la orele la care plec eu la muncă de la Politehnică și mă întorc de la Unirii, este suficient de aglomerat încât să mă bucur dacă prind loc lipită de ușă, cumva, în dungă. Nici vorbă să poți citi. Apoi, când a venit vara lui 2018 și s-a mai aerisit cât de cât orașul pentru că au început vacanțele și concediile, am zis că dacă tot am două autobuze care mă iau din fața blocului și mă lasă la 2 minute de birou, să încerc și varianta asta. Așa că mi-am făcut abonament. Fac 30-40 de minute, cel mult. Timp în care doar citesc. Și la dus. Și la întors. Și prind și loc pe scaun. Și e atât de plăcut. Fapt pentru care am zis să scriu pe blog despre toate cărțile pe care le citesc în autobuz. Așa a apărut Cartea din Autobuz.

Am primit cartea Zbor deasupra unui cuib de cuci a lui Ken Kesey (pe care o poți cumpăra de aici la numai 25 de lei), tot de la Secret Santa, împreună cu cartea Un băiat pe lista lui Schindler a lui Leon Leyson despre care am scris ultima dată pe blog. Cum ziceam și data trecută, am avut un Secret Santa tare inspirat și care m-a nimerit la fix cu cadoul.

Dacă Un băiat pe lista lui Schindler a lui Leon Leyson, deși plină de emoție și greoaie prin prisma datelor istorice, am citit-o pe nerăsuflate, ei bine cartea Zbor deasupra unui cuib de cuci a lui Ken Kesey am citit-o extrem de greu. În cele 30-40 de minute, pe care le fac doar dus, mi se părea că abia citesc câteva pagini și nu avansez deloc. Cartea Zbor deasupra unui cuib de cuci este destul de greoaie atât prin prisma descrierilor foarte lungi, dar care reușesc să te transpună în mijlocul poveștii, cât și prin prisma subiectului în sine.

Cartea Zbor deasupra unui cuib de cuci (pe care o poți cumpăra de aici la numai 25 de lei) spune povestea zdruncinătoare a pacienților unui ospiciu condus de o asistentă șefă adeptă a unor metode de tratament barbare precum electrosocurile și lobotomia pentru aceia care îi ieșeau din cuvânt sau îndrăzneau să aibă opinii oarecum diferite de alea sale. Astfel, pacienții se obișnuiseră să-i facă hatârul, să ia pastilele care-i transformau în niște legume și să nu-i iasă din cuvânt. Orice, ca să evite tratamentele de tortură ale domnișoarei Ratched. Asta până când, într-o zi, în secție vine un nou pacient: un condamnat la muncă silnică, domnul Randle Patrick McMurphy, care se opune cu toate forțele sale tiraniei sorei șefe a secției. Acesta încearcă să se revolte indiferent de consecințe și practic asta este înteaga acțiune a cărții – revoltele sale constante împotriva domnișoarei Ratched și influențarea celorlalți pacienți să-i urmeze exemplul.

Cartea este însă povestită de către un alt pacient, care relatează totul văzut din prorpia sa perspectivă, domnul Bromden, un indian surdo-mut care păcălise întreaga echipă medicală ani de zile, el nefiind absolut deloc surdo-mut.

Cum ziceam și mai sus, cartea este destul de greoaie din cauza descrierilor foarte lungi, cât și din cauza subiectului în sine. De asemenea, dialogurile sunt destul de puține și sunt urmate de descrieri stufoase ale personajului Bromden, cel care ne relatează toată acțiunea și încearcă să ne descrie cât mai bine fiecare cadru în parte.

Trebuie să menționez că Zbor deasupra unui cuib de cuci a lui Ken Kesey m-a făcut să plâng în autobuz de câteva ori. Este o carte dură a cărei acțiune nu are cum să nu miște lucruri în interiorul sufletului tău. Tratamentele domnișoarei Ratched, cât și felul în care pacientul Bromden le povestește și le dă viață în rândurile sale sunt devastatoare de-a dreptul. Te răvășesc.

Zbor deasupra unui cuib de cuci a lui Ken Kesey face parte din colecția Top 10+ a celor de la editura Polirom, fiind probabil una dintre cărțile marcante ale literaturii contemporane. Este o carte pe care ți-o recomand cu drag și pe care cred că merită să o citești. Poți să o cumperi online de aici, la numai 25 de lei.

Există și un film, cu același nume, pe care abia aștept să-l văd. Cel mai probabil o să revin cu o recenzie și pentru el. Chair sunt curioasă cum au transpus cartea în film și dacă am priceput același lucru. Din poveștile celor care au văzut filmul și au citit și cartea am înțeles ca merg foarte bine împreună. Înțelegi mai bine toată povestea. Așa că abia aștept să-l văd.

Și uite și niște reduceri la cărți, proaspăt scoase din cuptor, care s-ar putea să te intereseze:

Despre cartea din Autobuz: De obicei mergeam la muncă cu metroul. 5-10 minute până la metrou, 20 minute cu metroul și încă 20 de mers pe jos până la birou. Mi se părea că pierd în jur de 1h40′ degeaba. Nu le puteam valorifica în niciun fel. Și îmi place să citesc în metrou. Doar că la orele la care plec eu la muncă de la Politehnică și mă întorc de la Unirii, este suficient de aglomerat încât să mă bucur dacă prind loc lipită de ușă, cumva, în dungă. Nici vorbă să poți citi. Apoi, când a venit vara lui 2018 și s-a mai aerisit cât de cât orașul pentru că au început vacanțele și concediile am zis că dacă tot am două autobuze care mă iau din fața blocului și mă lasă la 2 minute de birou, să încerc și varianta asta. Așa că mi-am făcut abonament. Fac 30-40 de minute, cel mult. Timp în care doar citesc. Și la dus. Și la întors. Și e atât de plăcut. Fapt pentru care am zis să scriu pe blog despre toate cărțile pe care le citesc în autobuz. Așa a apărut Cartea din Autobuz.

Am primit cartea Un băiat pe lista lui Schindler a lui Leon Leyson, de la Secret Santa. Un Secret Santa foarte inspirat, de altfel, pentru că m-a nimerit la fix cu cadoul. Cărți și dulciuri. Ce altceva mi-aș fi putut dori mai mult?

Am citit-o pe nerăsuflate, însă n-am mai apucat să scriu despre ea pentru că mi-a bătut la ușă vacanța și imediat sesiunea de după, cu multe lucrări de cercetare. Dar i-a venit în sfârșit rândul să fie povestită aici.

Cartea Un băiat pe lista lui Schindler (pe care o poți comanda de aici la numai 25 de lei) mi-a plăcut tare mult atât prin prisma faptului că este foarte ușoară de citit, cât și prin prisma faptului că mă fascinează subiectul. Și știu că poate „fascinant” nu e chiar cuvântul potrivit, având în vedere ororile vremii și subiectul în sine, dar îl consider un subiect care încă poate fi explorat și care, având în vedere anumite politici și discuții chiar din zilele noastre, ne poate fi de folos să înțelegem cât de grave au fost consecințele și cât de grave ar putea fi. Cred că ororile de atunci pot sta dept învățături prezentului de acum. Și cu siguranță viitorului.

Leon Leyson, autorul cărții Un băiat pe lista lui Schindler, este chiar personajul principal al cărții. Acesta, la îndemnul familiei și al apropiațiilor și-a așternut amintirile pe niște coli de hârtie pe care ulterior le-a și publicat, astfel încât povestea văzută prin ochii celor care au experimentat-o să ajungă la cât mai multă lume. În plus, cartea aduce niște completări filmului Lista lui Schindler. Completări care sunt foarte interesante în privirea de ansamblu asupra evenimentelor.

În cartea sa, Un băiat pe lista lui Schinlder, Leon Leyson descrie întâmplările dinainte de începerea represiunilor și înăsprirea condițiilor și legilor pentru evrei, până la momentele culminante, dure, care îți rup inevitabil câteva lacrimi și viața nouă din Statele Unite ale Americii. Este o trecere în revistă în ordine cronologică a tuturor momentelor prin care au trecut evreii, de la cele mai puțin dure la cele foarte dure și cumplite, văzute și simțite prin ochii și sufletul unui copil a cărui singură grijă ar fi trebuit să fie temele și joaca pe străzile Cracoviei.

În carte este surprinsă tocmai maturizarea aceasta precoce prin care trece Leon Leyson. Împovărara unui copil cu grija familiei și menținerea tuturor membrilor în viață, sau cel puțin a cât mai multora dintre ei. Iar asta este una dintre cele mai nesemnificative probleme pe care le-ar fi putut avea cineva, în perioada Holocaustului și a politicilor lui Hitler si partidului nazist.

În carte sunt descrise atât scene parcă rupte dintr-o lume perfectă, văzută prin ochii unui copil, cât și scene de o duritate și monstruozitate inimaginabilă. E un mix perfect de trăiri, dacă pot spune așa. Un mix pe care Leon Leyson l-a trăit. Și a știut să-l transmită mai departe cu, probabil, aceeași intensitate chiar dacă, desigur, e greu să înțelegi și să simți cu exactitate ceea ce un om a trăit. Mai ales acele vremuri. Ce zic eu greu… e imposibil.

Toate acele momente din timpul petrecut la Auschwitz, din fabrica lui Schindler, din comunitatea izolată de evrei din Cracovia (loc pe unde am și fost în călătoria mea prin Polonia), din lagărul de lângă Cracovia și încercările evreilor de a evada într-un fel sau altul din calea unui destin monstruos sunt curpinse în descrierile lui Leon. Și e impresionant cum, după ani și ani, consideră că acea experiență l-a ajutat să fie omul de atunci (spun atunci pentru că Leon a decedat în ianuarie 2013).

După cum îi spune și numele cărții, Leon Leyson a fost Un băiat pe lista lui Schindler, iar cartea descrie cu precădere toate eforturile lui Oscar Schindler, observate de către Leon, de a salva câți mai mulți evrei care lucrau în fabrica sa. Leon a fost unul dintre norocoși, alături de familia sa (mai puțin fratele cel mai mare), care s-a regăsit pe lista lui Schindler. Și care a supraviețuit și a putut spune povestea mai departe, generațiilor viitoare.

Un băiat pe lista lui Schindler este o carte care merită citită. Leon Leyson are un stil de scriere ușor. Eu am citit cartea, în autobuz, în vreo 4 zile (cam 60-70 de minute pe zi citeam în autobuz). Cartea este numai 25 de lei și o poți comanda de aici.

Și uite și niște reduceri la cărți, proaspăt scoase din cuptor, care s-ar putea să te intereseze:

Cartea din Autobuz: Zbor deasupra unui cuib de cuci – Ken Kesey

Cartea din Autobuz: Un băiat pe lista lui Schindler – Leon Leyson