„Concurs cu cărți – fii tu cel care câștigă!” și-a desemnat câștigătorii!

În primul rând, vreau să-mi cer scuze atât câștigătorilor, cât și restul participanților, pentru faptul că abia astăzi am reușit să scriu articolul în care anunț câștigătorii. Sper să nu arunce nimeni cu roșii în mine, ori să mă fugărească cu parul prin zăpadă. Uneori apar, pur și simplu, tot felul de întâmplări neprevăzute. Iar de când au fost desemnați câștigătorii, adică de miercurea trecută, până astăzi, zilnic, au apărut enșpe mii de chestii care nu erau în plan și nu mi-au permis să mă apropii de scrierea acestui articol.

Dar zic să nu o mai lungesc și să trecem la treabă.

Aș vrea, dacă-mi permiteți, să vă mulțumesc tuturor pentru participarea în concurs. Nu mă așteptam ca acest concurs să ajungă la un număr atât de mare. Mă bucur să văd că sunt oameni cărora le place să citească și care iubesc, încă, lectura. Sper să o iubească veci pururi.

Inițial, trebuia să alegem trei câștigători în concurs. Apoi, am mai adăugat un premiu special și, ulterior, alt premiu special. O să vedeți și o să înțelegeți în rândurile de mai jos de ce.

Tema concursului, pentru cei care nu știu, a fost lectura. Iar provocarea a fost următoarea întrebare: „Cum ai stimula pe cineva pentru a lectura?”, răspunsurile dându-se aici.

Așadar, locurile:

• Locul I în concurs (patru cărți) a fost câștigat de Malina, cu următorul comentariu:

Preferinţa pentru termenul „a lectura” în formularea întrebării, în detrimentul genericului „a citi” îmi pare o alegere cum nu se poate mai fericită, întrucât actul lecturii cumulează deopotrivă faptul de a parcurge cognitiv un text, cât şi savoarea interiorizării universului ficțional. Prin însuși caracterul său subiectiv-emoțional, lectura presupune prezumția plauzibilității unui scenariu, sau, cel puțin, o anumită disponibilitate afectivă pentru receptarea și însușirea unor lumi posibile. Revenind la remarca mea inițială, sunt de părere că pentru a stimula pe cineva înspre lectură (pornind de la premisa că ar exista o oarece rezistență contra acestei intenții), se impune o strategie care să țintească acele aspecte sensibile, care să stârnească o reacție din partea persoanei în cauză. Mai precis, aș introduce acea persoană într-un context informal, într-un grup de prieteni care împărtășesc pasiunea lecturii, unde aș aborda subiecte fie de literatură clasică – impresionantă datorită greutății pe care o poartă în conștiința colectivă anumiți autori sau titlurile lor -, fie exemple de ficțiune contemporană facilă, accesibilă cititorului „laic”. Expunând persoana în mod repetitiv acestui context, aş urmări să îi induc în mod indirect atât un mini-complex al lipsei exercițiului lecturii, cât și interes pentru infinitele posibilități de regăsire în literatură. Pentru a acoperi în mod eficient o plajă cât mai mare de indivizi, aș iniția, de asemenea, campanii publice de promovare și înlesnire a accesului la lectură, dar și de socializare având drept obiect al interacțiunii lectura și afinitățile literare.

De ce Malina? Cred că este destul de evident, nu? Are un comentariu impecabil din punct de vedere al argumentării și al corectitudinii gramaticale, vizând exclusiv întrebarea concursului nostru.

• Locul II în concurs (trei cărți) a fost câștigat de Eghoista, cu următorul comentariu:

În general, oamenii găsesc tot felul de motive pentru a nu citi. Ba că sunt ocupați, ba că nu îi captivează o anumită carte, iar datorită acestui lucru își bazează întreaga teorie, cum că lectura în general ar fi ceva plictisitor, neinteresant, o pierdere de timp care nu-ți oferă niciun avantaj. Acestor oameni nu le poți argumenta pur și simplu că lectura îți poate schimba modul de gândire, că mereu există lucruri pe care le poți aplica în realitate – învățate din cărți, nu le poți explica în niciun fel că aceasta este exact opusul a ceea ce cred ei, datorită anumitor prejudecăți sau idei formate fără a sta prea mult pe gânduri, fără a da cărților de fapt o șansă; acestor oameni nu le poți decât arăta efectele reale ale lecturii asupra oamenilor în societate. Nu e suficient să le pui o carte în mână pentru că sunt șanse mari să nu înțeleagă nimic din ea, datorită acestor principii greșite de la care pornesc, datorită gândirii limitate auto-impuse, ș.a.m.d. Ca să trec la subiect, consider că cel mai ușor mod pentru a stimula o persoană matură, dar și un adolescent (de exemplu) să citească, este să-i dai exemplele potrivite, care să se muleze pe nevoile dar și dorințele, respectiv gusturile acesteia. Un om citit va avea de n ori mai mult succes în viață decât un om care a deschis o dată o carte care nu i-a plăcut și apoi a decis că lectura este o pierdere de timp sau că pur și simplu nu le place. În orice grup social înalt sau cel puțin, nu alcătuit din oameni mediocri, o persoană care nu citește și nu se informează se va simți întotdeauna inferior. Eu cred că aceasta este o motivație foarte bună pentru a citi, și că de aici, în scurt timp, va veni și plăcerea unei lecturi.
Cărțile nu ar trebui să fie o obligație socială, dar într-o anumită măsură, mi se pare mai anormal să aud că cineva nu citește deloc decât atunci când un prieten îmi spune că a citit trei cărți doar în ultima săptămână. Pe lângă motivele oferite peste tot și anume, relaxarea, cultivarea, intrarea într-o lume fictivă și lăsarea problemelor din realitate undeva în urmă, lectura are, cred eu, cea mai mare putere pe care o poate avea ceva asupra unui om. Cuvintele care nu sunt puse deloc la nimereală, în orice carte ai citi – acestea au un impact incredibil de puternic asupra minții noastre. Din orice carte poți învăța ceva, te poți descoperi pe tine însuți și poți înțelege lucruri despre oameni în general. Citind mult, poți ajunge la un nivel de auto-cunoaștere superior, iar după părerea mea, când ai reușit să stăpânești acest lucru foarte bine, toate drumurile îți sunt deschise. Dacă oamenii ar acorda 10% din timpul pe care și-l petrec făcându-și griji și căutând rezolvări la probleme ce par să să tot apară în viața lor citind, consider că aceste rezolvări ar putea fi găsite mult mai ușor și ar duce la o avansare spirituală, deci și socială. Nu există niciun fel de dezavantaj adus de lectură. Atunci când găsești exact cărțile de care ai nevoie (dar pentru asta nu trebuie să te oprești din căutare), avantajele pot fi chiar nelimitate.
În concluzie, principalul stimulent pentru lectură ar trebui să fie propria persoană și dezvoltarea intelectului, rezultatele lecturii reflectându-se în viața de zi cu zi. O persoană cultivată nu va vedea același lucru ca o persoană care nu citește, chiar dacă se uită la același lucru. O persoană cultivată va vedea oportunități peste tot, va fi deschis la idei noi, la noi soluții. Acesta este de fapt scopul lecturii. Și în plus, nu pare stupid să meditezi la lucruri a căror răspuns este deja oferit în atâtea romane? Nu e mai ușor să găsești perspectiva corectă când îți este oferită pe tavă și ai chiar posibilitatea de a alege? Lucrurile pe care le experimentăm pe cont propriu nu au niciun înțeles dacă nu le privești din unghiul corect. Eu cred că lectura vine ca un fel de corecție pentru o perspectivă distorsionată a realității, un fel de truc anti-minciună. Cărțile sunt cel mai adevărat lucru care există căci oamenii care le scriu pun pe acele pagini tot ce au în ei. Cum ai putea spune nu cunoașterii, știind că ea este totul?

De ce Eghoista? Cred că și în cazul de față este mai mult decât evident. Este prezentă corectitudinea gramaticală și argumentarea stufoasă privind subiectul concursului. Ne-am bucura dacă ar exista mai mulți oameni ca ea, oameni care să stimuleze astfel lectura, cititul și cultura.

• Locul III în concurs (două cărți) a fost câștigat de Dorina Dănilă, cu următorul comentariu:

Încerc să-i stimulez pe elevii mei să citească mai mult propunându-le tot felul de activități, cât mai diversificate cu putință. Pentru ca să poată rezolva sarcinile de lucru e nevoie să se documenteze în prealabil. Poate trebuia să precizez că sunt profesor de marketing. În ultimul timp am început să folosesc blogul (dorina-danila.blogspot.com: Marketing și comunicare) și am observat că elevii sunt tot mai interesați de activitățile sugerate pe blog. Uneori lucrurile merg mai greu, deoarece tânăra generație pare să nu mai aibă suficientă răbdare să citească.

De ce Dorina Dănilă? Pentru că ne bucurăm să existe profesori care să ia cu adevărat inițiativa. Ne-am bucurat să găsim o persoană care să și aplice în viața de zi cu zi ceea ce chiar ea propune. Felicitări, doamna profesoară! Aveți toată stima și considerația noastră!

• Premiu special în concurs (o carte) a fost câștigat de Maria Lita, cu următorul comentariu:

Prin exemplul personal, prin existența cărților în biblioteca personală, prin prezentarea unor recenzii bune, prin navigarea pe site-urile librăriilor și bineînțeles printr-o plimbare la librărie. Așa am reușit cu fiica mea și sunt tare, tare bucuroasă când o văd entuziasmată venind cu lista de cărți noi pe care dorește să le achiziționăm și să le citească.

De ce Maria Lita? Pentru că a și reușit să implementeze ceea ce a propus. Și, desigur, pentru că se pare că a dat roade propunerea ei.

• Premiul bonus în concurs (o carte) a fost câștigat de Radu Ciochină, cu următorul comentariu:

Acest ‘cineva’ din întrebare trebuie sa fiu chiar eu, deoarece anul acesta voi susține examenul de capacitate și trebuie să intru într-un liceu bun, ca prin urmare trebuie să iau cititul și ca o datorie, nu numai drept un hobby personal. O să încerc mereu să mă stimulez să citesc, deoarece conștientizez faptul că cititul este prielnic îmbogățirii vocabularului cât și capacității mentale.

De ce Radu? Tocmai pentru că este în clasa a 8-a și conștientizează importanța lecturii, merită stimulat cu un premiu.

Premiile vor fi trimise prin poștă. Am luat legătura cu majoritatea câștigătorilor, în afară de Maria Lita. O rog să-mi trimită un mail prin formularul de contact cu adresa unde îi pot trimite premiul.