Tag:

film sf

alita battle angel film science fiction imax cgi cinema city recenzie daniela bojinca blog

Filmul Alita Battle Angel mi-a dat toată lumea peste cap

by Daniela Bojincă februarie 15, 2019

written by Daniela Bojincă

Am văzut zilele trecute filmul Alita Battle Angel, la IMAX în Cinema City, în Afi Cotroceni. Și vreau să-ți spun că m-a ținut cu sufletul la gură, iar la sfârșit mi-a dat toată lumea peste cap. Ce toată lumea, întregul Univers. Bine, pe scurt, mie mi-a plăcut foarte tare. Îmbinarea CGI-ului cu personajele reale și trecerea de la unele la altele-i chiar foarte tare.

Alita Battle Angel este ecranizarea unei serii Manga cu același nume și, din câte am înțeles de la cei care au citit seria, sau au citit despre seria Manga respectivă, filmul Alita Battle Angel respectă seria Manga de benzi desenate. Ceea ce mi se pare și mai fain. În general mie îmi plac ecranizările care respectă firul poveștii originale, În special pentru cienva care a citit fie cărți, fie benzi desenate, fie orice poveste originală, e destul de important să nu-i fie stricată imaginiea aia cu care a rămas și să nu se denatureze firul poveștii.

Pe scurt, Alita este un personaj din viitor, dintr-o lume de după un alt mare război, un război care s-a lăsat cu o lume distrusă în proporție de aproape 99%. Un singur oraș a rămas întreg, împreună cu a sa „zonă industrială” ca să-i zicem așa. Iar Alita nu este orice personaj. Ci este un cyborg. Un cyborg pe cât de inteligent, abil în tehnici de luptă complexe, pe atât de sensibil și chiar uman. Alita te face, practic, să o iubești. Să speri și să visezi alături de ea.

Povestea o prezintă pe Alita (Rosa Salazar) salvată și reconstruită de către medicul Ido (Christoph Waltz), în încercarea de a-și afla propriul trecut și propria poveste. Filmul prezintă două planuri. Unul în care Ido încearcă să o protejeze de trecut și altul în care noul ei prieten, Hugo (Keean Johnson), încearcă să o ajute să-și descopere trecutul. Două situații în antiteză dar care, în același timp, se completează perfect una pe cealaltă.

Mi-a plăcut faptul că Alita este atât un personaj tare drăgălaș, simpatic și sensibil, dar și un personaj dur și care știe niște tehnici de luptă ca nimeni altcineva. Un personaj complex prin caracteristicile sale umane, cât și de cyborg. Mie mi s-a părut a fi un personaj tare interesant.

Apoi, mi-au plăcut efectele din IMAX. Îmbinarea CGI-ului cu realitatea. Trecerea rapidă de la una la alta. Suprapunerea lor. Părea totul aproape real, iar tu parte din poveste.

Atât de tare m-am îndrăgostit de Alita, dar și de Hugo, încât am trăit acolo cu ei fiecare scenă. Iar sufletul meu le împărtășea aproape fiecare trăire. Mai mai că-mi venea să trec prin ecran să pun și eu osul la treabă. Mă rugam, așa, în gând, să se întâmpe fie una, fie alta. Iar la sfârșit, ei bine, la sfârșit mi-a distrus tot Universul. Pentru că eu mă așteptam să se termine într-un anume fel și stăteam acolo cu sufletul la gură și-mi spuneam în gând: hai, Alita, hai că poți! Știu că poți! O să reușești! Hai că mai e încă puțin!. Și ce crezi? Fix atunci s-a terminat. În coadă de pește. Am rămas năucită de-a dreptul și mă întrebam: păi ce-ai făcut băi, nene, băi? Asta-i final?. Mi-a dat tot Universul peste cap. Am ieșit de la film năucită și nu-mi venea să cred. Încă eram în transa aia de: hai, Alita! Hai că poți! Go and win and kill him now!!!!

Bine, finalul respectiv are și el un anumit scopt. Lasă loc de o a doua parte a filmului. Pe care AAAAABIA O AȘTEPT!!!!!

Filmul a intrat în cinematografe din 14 februarie și este distribuit de Odeon Cineplex. E proaspăt ca pâinea caldă și te așteaptă în IMAX cu niște efecte tare faine, să-l vizionezi și să-ți pui și tu sufletul în poveste.

Sursă YouTube (user 20th Century Fox)

februarie 15, 2019 1 comment

ready player one film sf daniela bojinca blog

Filme

Ready Player One – realitatea e doar în jurul nostru

by Daniela Bojincă aprilie 2, 2018

written by Daniela Bojincă

Ready Player One este un film cu multe tipe smart. Sau cel puțin așa spune Andreea, colega mea de birou, care o să îți și povestească câte ceva despre film din perspectiva ei.

Ce fac eu? Ei bine eu sunt aici pe post de grefier. Scriu ce-mi zice ea. Așa i-am promis.

Daaaaar, înainte să o las pe Andreea să-și facă de cap pe blogul meu, zic să mai spun și eu câte ceva pe aici. Iar primul lucru pe care aș vrea să ți-l spun este faptul că filmul Ready Player One, în regia lui Steven Spielberg, este ecranizarea cărții cu același nume, scrisă de Ernest Cline. Și, cum eu sunt o împătimită a cititului cărților înainte de a vedea filmul, am să-ți recomand, evident, să citești cartea și apoi să te duci să vezi filmul. În IMAX 3D, ca să ai parte de o experiență cât mai WOW ,WOW, WOW!

Ready Player One – în viziunea Andreei

Cităm și cu ghilimele, că așa am învățat că se face când nu sunt ideile tale.

„Pe scurt, filmul fu mișto.

Suntem în anul 2045, unde realitatea se bate cu lumea virtuală, iar cea din urmă câștigă cu brio. Personajul principal, cu numele lui real de Wade, intră într-un joc virtual sub pseudonimul Parzival (Tye Sheridan).

Fascinat de cel care făcuse jocul și întreaga comunitate sub numle de OASIS, intră în joc pentru a câștiga premiul final: și anume să fie succesorul acestui nene – Halliday (Mark Rylance). Înainte să moară, Halliday își face câteva reguli pentru joc și prezintă 3 etape de trecere ale acestuia, fiecare etapă oferind o cheie diferită.

E interesant de văzut că Wade își petrece întreaga existență prins în lumea virtuală, cu prieteni virtuali și inamici virtuali. Doar că aici întâlnește o tipă (Arte3mis – Olivia Cooke) și de aici îmi place cu adevărat filmul – Wade se îndrăgostește ca fraierul. Cei doi ajung să se întâlnească și în lumea reală, pentru că tipa e super smart (cum suntem noi toate, de altfel).

Cea mai tare idee din film mi s-a părut următoarea

Halliday își făcuse întreaga comunitate și lume virtuală pentru că îi era teamă de lumea reală și nu reușise să-și facă prieteni și ratase și șansa de a se îndrăgosti în tinerețe de o femeie (tot de frică). Iar probele făcute de el erau o probă pentru Parzival să nu-i repete greșelile. Realitatea e palpabilă și asta e tot ceea ce contează. Limita realității este propria ta imaginație. Iar dragostea e singurul sentiment care te face să ai regrete, când trece pe lângă tine.

Mi-a plăcut mult că au fost multe personaje feminine smart (Daniela, să menționezi neapărat asta – tipe super smart – subliniezi și scrii cu bold!!!).

Aș mai avea de menționat faptul că filmul are efecte foarte faine. Iar pentru un film SF mi s-a părut destul de relaxant și deloc încărcat. Un film lejer de văzut, după muncă.”

Să recapitulăm, zic:

Filmul Ready Player One este un film despre importanța realității. Realitatea aia de care tot fugim și ne refugiem în telefoane și PC-uri cu jocuri. Uităm că ceea ce contează e chiar în jurul nostru. Sunt oamenii de lângă noi și relațiile pe care le avem unii cu alții. Relațiile alea de care ne speriem și fugim unde vedem cu ochii. Ca să rămânem singuri cu o realitate virtuală. Singuri și triști, într-o lume a noastră.

E un avertisment. Un apel de trezire la realitate a unei populații sărace și a unei lumi suprapopulate, cu resurse limitate și acaparată de tehnologie. O lume care tinde spre izolare.

Filmul e despre curaj. Căci mi se pare că trebuie să fii destul de curajos să-ți învingi frica de a da curs relațiilor cu oamenii din jurul tău, fie că e vorba despre un iubit, o iubită, sau simple relații de prietenie.

Dar zic să te duci să-l vezi și tu în cinema

Ready Player One a intrat deja în cinematografe din data de 30 martie 2018, fiind distribuit de Vertical Entertainment. E în 3D, 4DX și IMAX 3D. Iar eu ți l-aș recomanda în IMAX 3D sau 4DX. Asta ca să ai parte de niște senzații tari, așa cum au și ei în joc.

Sursă YouTube (user Warner Bros. Pictures)

aprilie 2, 2018 0 comment

Filme

Power Rangers – noua generație de super-eroi

by Daniela Bojincă aprilie 9, 2017

written by Daniela Bojincă

Zilele trecute am văzut filmul Power Rangers care, sinceră să fiu, nu mi-a plăcut în mod special. E posibil să nu fie pentru mine neapărat. Să nu mă încadrez în targetul pe care acest film îl vizează, deși îmi plac la nebunie filmele cu super-eroi că doar, într-un anumit moment al vieții noastre, fiecare dintre noi ne-am dorit să fim un super-erou.

Filmul Power Rangers de anul acesta mai are vreo patru filme înainte lui (unul în 1995, altul în 1997 și încă două prin 2005 și 2006), cu alți Power Rangers de obicei tot adolescenți (ideea e că nu în toate filmele super-eroii au fost niște adolescenți). Și toate cu aceeași poveste: de a apăra Pământul de forțele malefice extraterestre, desigur, în circumstanțe puțin diferite unele de altele.

Povestea filmului Power Rangers 2017

Asemeni tuturor celorlalte povești, cei cinci Power Rangers trebuie să salveze Pământul de Rita Repulsa (un fost Power Rangers galben din echipa lui Zordon) care vrea să termine cu viața de pe Pământ și să se poată juca cu toată viața Universului după bunul ei plac cu ajutorul lui Goldar, un imens monstru din aur (care-i chiar tare).

Cei cinci Power Rangers sunt aleși la întâmplare de, să zicem, destin, dintr-o școală de corecție. Toți se află, la un moment dat, într-un loc care-i transformă peste noapte în niște super-eroi pe care nu și i-au dorit niciodată să facă parte din viața lor. Dar care, într-un fel sau altul, le schimbă viața. Și din delincvenții orașului se transformă în eroii acestuia, ajutați de Alpha 5 (un roboțel drăgălaș care e veteran al poveștii). Iar părinții îi privesc din nou cu alți ochi. Știi tu, momentul ăla când o dai în bară și ești privit ca și când ai distrus Universul întreg, până ajungi să faci ceva ca să le crești din nou în ochi. Exact așa se întâmplă și în cazul de față.

Ce mi-a plăcut și ce nu mi-a plăcut la filmul Power Rangers

Dacă e să-l comparăm cu filmele predecesoare acestuia, grafica este clar mult mai bune, iar efectele speciale sunt mult superioare. Deci, din punctul ăsta de vedere are un plus. Pe lângă asta, pot spune că mi-au plăcut și efectele. Faine. Și cred că ar fi fain de văzut în 4DX, căci rulează și în acest format, nu doar în 2D. Probabil că, în 4DX și povestea ar părea altfel.

Acum, să zic și ceva ce nu mi-a plăcut. Nu neapărat povestea nu mi-a plăcut, ci faptul că prea multe scene erau mult prea lungi și pe alocuri plictisitoare. Altfel, puțin mai condensată, cred că și povestea ar fi fost mult mai interesantă și ar fi prins altfel la public. Acuma, majoritatea filmelor cu super-eroi sunt despre: a salva Pământul, a salva viața, a salva universul sau ceva. Deci e deja un clișeu. Dar, practic, e cel mai de preț bun de care trebuie să avem grijă: viața. Și, practic, toate luptele astea, chiar și în realitatea zilelor noastre, se dau pentru putere și viață: ca prima să o controleze pe a doua. Așa că mai toate filmele cu super-eroi sunt despre asta, ideea e cum profiți să scoți o poveste bună de la o idee ultra folosită și refolosită.

Și zic să închei cu un alt lucru care mi-a plăcut. Ideea că și niște rebeli, dintr-o generație cu probleme (cauzate de droguri, comportamentale sau mai știu eu ce altceva), pot lupta pentru o cauză nobilă. Pot fi buni, inteligenți și curajoși în ciuda stereotipurilor create de oamenii din jurul lor. Practic, e un film mai mult pentru adolescenți, care să le transmită un mesaj că, deși au luat-o pe căi greșite, există un drum care să le ofere o motivație și să-i scoată la liman.

Hai și tu la film

Dacă îți plac filmele cu super-eroi, ești adolescent, ori ai fost pasionat de Power Rangers când erai mic, zic să te duci să vezi filmul. S-ar putea să-ți placă. Filmul a intrat în cinematografe din 7 aprilie 2017 și este distribuit de Freeman Entertainment.

Sursă YouTube (user Lionsgate Movie)

aprilie 9, 2017 2 comments