Tag:

brasov

targul de craciun din sibiu vedere turnul cu ceas cover târgurile de crăciun

HaiHui pe la Târgurile de Crăciun din țară

by Daniela Bojincă decembrie 27, 2019

written by Daniela Bojincă

Perioada asta dintre Crăciun și Revelion e numai bună de plimbat pe la Târgurile de Crăciun. Nu de alta, dar după mesele copioase de Crăciun, trebuie să facem ceva mișcare și să ne pregătim pentru masa copioasă și distracția de Revelion.

Iar dacă n-ai apucat să-ți cumperi bilet pentru vreunul dintre Târgurile de Crăciun din străinătate, precum cel de la Viena de care am auzit că e minunat și la care n-am ajuns, merge o vizită și pe la Târgurile de Crăciun de pe plaiurile noastre mioritice precum București, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca și chiar și cel de la Craiova.

Eu n-am ajuns decât pe la Târgurile de Crăciun din Craiova, Brașov și Sibiu. Și tare mi-ar fi plăcut să ajung și pe la cel din Cluj-Napoca. Am auzit că anul acesta concurează cu cel din Sibiu care la rândul său concurează cu cele de prin străinătate. Și, tot din păcate, deși locuiesc în București, nu foarte departe de unde este amplasat Târgul de Crăciun din București, pe acolo n-am ajuns anul acesta. Poate la anul, căci 26 decembrie este ultima zi in care este deschis.

Din fericire însă, Târgurile de Crăciun din Craiova, Sibiu și Brașov o să fie deschise până pe 5 ianuarie 2020 (Craiova), 3 ianuarie 2020 (Sibiu) și respectiv până pe 31 decembrie 2019 (Brașov). Cel din Cluj-Napoca, la care nu am mai ajuns, o să fie deschis și el până pe 30 decembrie. Păcat de București că-l închid așa devreme.

Târgul de Crăciun din Craiova

Târgul de Crăciun din Craiov este primul în care am poposit. Am ajuns destul de târziu și n-am mai prins decât luminițele aprinse. Tarabele erau toate închise. Dar păreau să fie suficiente încât să ai varietate în jurul tău. Nu știu cum a fost Craiova în alți ani, dar îmi place ce-am văzut în 2019. Îmi place chiar mai mult decât ce am văzut în Brașov. Iar asta nu cred că am mai zis vreodată. Să nu-mi placă Brașovul și să-mi placă Craiova. Pentru că de obicei e fix invers. Craiova nu-mi place deloc, iar Brașovul îl ador. Dar ca Târg de Crăciun, mi se pare mai frumos în Craiova decât în Brașov.

Sub pânza aia cu luminițe mi se pare că ești fix ca într-o poveste. Nu mă așteptam la asta, sincer. Însă Târgul de Crăciun din Craiova m-a cucerit pe deplin. Uite și câteva poze. Iar dacă vrei să dai o fugă până-n sudul Olteniei, la Craiova, să știi că e deschis până pe 5 ianuarie 2020.

*De data asta am zis să nu mai fur poze de la Marian. Așa că i le-am cerut, direct. De Crăciun devin un om mai bun. Aparent.

Târgul de Crăciun din Brașov

Din Craiova am mers tocmai în Brașov. Și am ales să nu mergem pe Valea Prahovei, ci din Pitești am luat-o către Câmpulung și apoi Râșnov și Brașov. Iar drumul dintre Pitești și Câmpulung este de-a dreptul horror. Totuși, a fost mult mai bine decât blocați ore în șir pe Valea Prahovei.

Brașovul este orașul sufletului meu. Am fost de atât de multe ori și i-am bătut străzile vechi, încât le știu pe de rost pe fiecare în parte. E un oraș de poveste, rupt parcă dintr-un basm cu prinți și prințese.

Târgul de Crăciun nu mi-a plăcut. E ceva micuț și parcă nu se ridică deloc la înâlțimea orașului. Sau poate am eu așteptări prea mari, iubind atât de mult orașul. Însă nu-mi inspiră spiritul acela de Crăciun, cu luminițe și o lume de basm. Singurul lucru care mi-a plăcut de la Târgul de Crăciun din Brașov este bradul. Pe care sigur l-ai văzut în foarte multe poze. La cât este de spectaculos Brașovul, merită însă ceva mai mult.

Totuși, merită să dai o fugă și pe acolo. Târgul de Crăciun este deschis până pe 31 decembrie iar Brașovul este el însuși de poveste. Noi ne-am bucurat să-l vizităm pe timp de zi și pe timp de seară.

Târgul de Crăciun din Sibiu

Sibiu este un alt oraș de suflet. Străzile sale au ceva aparte. Alcătuiesc un alt loc fermecător de poveste. Iar Târgul de Crăciun din Sibiu este cu adevărat încântător. De la jocurile de lumini de pe clădiri, până la brad, luminițe și roată.

Singura problemă a Târgului de Crăciun de la Sibiu este aglomerația. Când am ajuns noi, era o înghesuială foarte mare. Oamenii mergeau efectiv unii lipiți de alții și nu prea puteai să te bucuri de tarabe și produsele lor. Iar de urcat în roată, ei bine cred că aș fi ajuns mai repede de la București la Brașov pe Valea Prahovei decât să termin toată coada aia imensă care era la roată.

Dar hei! Am fentat coada. Și am văzut Târgul de Crăciun din Sibiu de la o și mai mare înălțime, din Turnul Ceasului din Sibiu.

Însă, cu toată aglomerația, Târgul de Crăciun din Sibiu este de poveste. Simți spiritul Crăciunului. Magia specifică sărbătorii. Bucuria de copil. Dacă n-ar fi fost oameni și aș fi avut loc, aș fi țopăit puțin pe acolo să mă bucur de toate luminițele.

Rămâne printre preferatele mele. Și cred că și Cluj Napoca ar fi fost la înălțime, dacă aș fi ajuns pe acolo. Deci da, dacă ai timp zilele astea, zic să dai o fugă pe la Târgul De Crăciun din Sibiu. Mai e deschis până pe 3 ianuarie.

Cazarea pentru Târgurile de Crăciun

Pentru cazare, am combinat un Booking cu Airbnb. Pentru Brașov am găsit ceva pe Booking, iar pentru Sibiu am găsit pe Airbnb. Iar dacă în Brașov am găsit chiar în Centrul Istoric, ei bine pentru Sibiu a fost o adevărată aventură, căci am găsit abia la Sighișoara. Ambele cazări au avut plusurile și minusurile lor. Spre exemplu cea de la Brașov nu a fost cea mai cea cazare, deși aproape de Târgul de Crăciun, însă cea de la Sighișoara, deși departe, a fost de-a dreptul fascinantă. Dacă ai drum prin zonă, chiar recomand cazarea asta sau asta (e în aceeași casă, cu intrări separate).

Cea mai bună mâncare

Am făcut o aroganță și, în Sighișoara, la restauranul La Perla am mâncat niște carne de iepure în sos de Tarhon pfaaaai, absolut genială. Fapt pentru care, dacă treci pe acolo, e musai de încercat. Iar locația este foarte faină, cozy asa. Mi-a plăcut acolo. Iar mâncarea. Pffff. Mâncarea. Abia aștept să ajung din din nou cândva. Uite o poză.

decembrie 27, 2019 0 comment

ziua mea daniela bojinca blog hospice casa sperantei trofeul opel campionatul national de viteza in coasta brasov

Personal

De ziua mea o să aibă loc un eveniment super fain la Brașov

by Daniela Bojincă octombrie 11, 2018

written by Daniela Bojincă

Sâmbătă, pe 13 octombrie, e ziua mea. Fac 24 de ani. La mulți ani mie! Yay!

Iar de ziua mea o să aibă loc un eveniment super fain la Brașov. Și anume Campionatul Național de Viteză în Coastă de la Brașov – Trofeul Opel. Însă de data aceasta este un eveniment cu totul special. Și nu doar pentru că eu sunt o pasionată a raliurilor, pentru că mă lua tata cu el mereu la campionatele de raliu din Râna, Gorj.

Țin minte că încă din primii ani de viață urcam cu ai mei la Rânca și mergeam cu tata la raliu. Mâncam pe capota mașinii și făceam poze cu toți participanții. Și erma interesată de fiecare mașină în parte, ca un adevărat pasionat al raliurilor. Și trăiam efectiv pentru fiecare cursă în parte. Stătema cu sufletul la gură. Eram curioasă de timpi și speram să-mi câștige preferatul.

Desigur, o parte din inima mea e acolo. În raliuri. În vrum, vrum, turații, frâne și mașini pe două roți. Însă de data aceasta este mai mult decât atât.

Asta pentru că echipa Transitions, formată din Emil Ghinea (locul 1 la categoria H3 a Cupei Gorjului), Andrei Dumitrescu și Silviu Dumitrescu (a urcat pe podiumul Cupei Gorjului din septembrie 2018), își donează cursa de la Campionatul Național de Viteză în Coastă de la Brașov – Trofeul Opel, copiilor de la Hospice Casa Speranței.

Trofeul Opel o să aibă loc în perioada 13-14 octombrie 2018 și adună peste 80 de participanți și o grămadă de spectatori (na, mulți pasionați de raliuri în România), pe drumul ce leagă Brașovul de Poiana Brașov.

Hospice Casa Speranței, cea mai mare fundație din România la ora actuală în acest domeniu, de 26 de ani de când există în România, luptă pentru a oferi alinare și confort copiilor și adulților care înfruntă o boală incurabilă. Aceștia oferă îngrijire paleativă, gratuit și necondiționat, pentru peste 26.000 de mii de pacienți, cât și pentru familiile acestora.

Acum, dacă vrei și tu să ajuți, să știi că poți să o faci printr-o donație aici. Un copil o să-ți fie recunoscător pentru că i-ai alinat suferința, sau chiar ai contribuit la vindecarea lui.

Eu cred că lumea asta o să fie mai bună, când fiecare dintre noi o să fim mai bun. Și o să-i ajutăm pe ceilalți.

octombrie 11, 2018 2 comments

Calatorii

În Brașov cele mai frumoase locuri le-am descoperit din pură întâmplare

by Daniela Bojincă septembrie 22, 2017

written by Daniela Bojincă

Și nu doar în Brașov, ci în toate locurile prin care m-am plimbat până acum. Tocmai de aceea, de obicei, când plec undeva, nu-mi propun să văd doar X, Y și Z obiective turistice. Pe lângă obiectivele alea care sunt musai de văzut, mie-mi place să hoinăresc. Să mă plimb fără să am o destinație anume, până când nu mai pot de picioare și să mă bucur de tot ce descopăr în jurul meu.

Am făcut asta când am plecat la sfârșitul clasei a 8-a într-o excursie prin Europa, până-n Oxford și înapoi. Mi-am găsit un grup de 2 băieți și 3 fete care să nu dorească să colinde mall-urile, ci străzile și, după ce vizitam ce era musai, ne lăsam duși de pași cine știe pe unde. Și am descoperit o serie de locuri frumoase peste tot. Parcuri, clădiri interesante și povești.

Dar să revenim la Brașov. M-am plimbat prin Brașov de foarte multe ori. Am fost cu ai mei de câteva ori. Cel mai recent chiar acum 2 ani. Atunci, într-o seară, destul de târziu, după ce am plecat de la Oktoberfest, am făcut o plimbare pe străduțele Brașovului și am ajuns cumva pe Strada După Ziduri. A fost una dintre cele mai plăcute plimbări din Brașov, pe o străduță liniștită, cu un pârâiaș și o pădure în dreapta. Mi s-a părut cea mai frumoasă descoperire pe care am făcut-o vreodată într-un oraș. Iar când am ajuns săptămâna trecută în Brașov, am ținut morțiș să-mi duc prietenele pe După Ziduri, seara.

Bastionul Graft este unul dintre locurile frumoase descoperite din pură întâmplare în Brașov

A doua zi am revenit pe Strada După Ziduri. Să ne bucurăm de minunăția ei și pe lumină naturală. Aveam de gând, ce-i drept, să vedem cele două turnuri de apărare (Alb și Negru). Și, la un moment dat, văd niște scări în dreptul Bastionului Graft. Și-mi zic: Oare unde duc scările astea?

Izabela, una dintre prietenele mele mi-o taie scurt că nu-s către turn, că alea către turn le-a văzut ea aseară mai în față și că să nu mai pierdem timp. Așa că eu, ca un copil răsfățat, cu personalitate și foarte încăpățânat, îi zic: Și ce dacă? Dacă și scările astea duc într-un loc fain? Eu mă duc să văd! Și dusă am fost. Așa că ele, constrânse cumva de situație, m-au urmat.

Așa am descoperit că Bastionul Graft poate fi vizitat și este un mic muzeu de cultură a anilor 1920. Foarte cochet, cu exponate interesante și amenajate în așa fel încât să pătrunzi și tu în epoca respectivă.

Iar apoi, ce să vezi: scările alea duceau tocmai către Turnul Alb

Am o prietenă care momentan locuiește în China și, când face câte o chestie zice: aș vrea să îmi mulțumesc în primul rând mie și apoi tot mie pentru asta! Așa eram și eu în momentul ăla. Îmi mulțumeam mie că am fost o rebelă și am luat-o pe scări să descopăr unde duc treptele alea abrupte. Sunt așa inspirată uneori!

Mi-a plăcut mult Turnul Alb. Bucata aia ruptă din istorie și conservată atât de bine.

Și mi-a plăcut și prin pădurea dintre cele două turnuri căci, ca să ajungi de la un turn la altul, fără să mai cobori și să urci scări, mergi pe o potecă prin pădure. Și e atât de relaxant și de plăcut.

De la Turnul Negru am avut una dintre cele mai frumoase perspective asupra orașului Brașov

Când am ajuns acolo, printre vegetația crescută la întâmplare, așa cum îi șade cel mai bine de altfel, am avut cea mai frumoasă perspectivă asupra orașului Brașov. Aveam o vedere de ansamblu asupra Centrului Istoric din Brașov, cu Biserica Neagră văzută din față, Tâmpa puțin în dreapta, iar în spate o mare de case din vremuri demult apuse. Fabulos peisaj. Fabulos!

Bine, nu se compară cu perspectiva de pe Tâmpa, care a fost de-a dreptul demențială!

Dacă ajungi în Brașov și prinzi vreme bună așa cum am prins noi, să știi că n-ar trebui să pleci de acolo până nu urci pe Tâmpa. O să ai o priveliște de-a dreptul demențială, fabuloasă, extraordinară, minunată, excepțională și o să te îndrăgostești pe loc de tot ce ai în fața ochilor. Și n-ai să mai vrei să mai pleci de acolo.

Pe mine s-au chinuit 3 oameni să mă ia de acolo de sus. Și s-au chinuit destul. Că mna, eu chiar mă bucuram de locul în care mă aflam, îmi deschisesem borcanul cu Nutella de la brașoveanul Ioan și-l savuram la înălțime. Că de ce nu, nu? Și a fost cea mai bună Nutella pe care am mâncat-o vreodată cu toată frumusețea aia pe care o aveam în față. Recomand experiența asta. Chiar o recomand.

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1652262321492072&set=a.424025627649087.105830.100001249598596&type=3&permPage=1

Tot din întâmplare am descoperit în sfârșit și Strada Sforii

De câte ori am fost în Brașov, n-am reușit să ajung pe Strada Sforii, a treia cea mai îngustă stradă din Europa. În prima seară în care am luat-o la pas pin Centru Istoric, am dat cu ochii și de plăcuța aia mică pe care scrie Strada Sforii, că până acum am ratat-o cu succes de absolut fiecare dată.

Și tot din întâmplare am descoperit și Poarta Ecaterinei și Poarta Șchei

Poarta de mai sus este Poarta Ecaterinei. Și are o semnificație interesantă, de care habar n-aveam. Sau, mai bine spus, habar nu aveam că porțile care arată așa, au o anumită semnificație. Felul în care este construită, cu acele turnuri ce simbolizau „Jus Gladii” era un privilegiu medieval al conducătorilor brașoveni de a aplica pedeapsa supremă. Mi s-a părut interesantă treaba asta. N-am știut-o. Deci am învățat și ceva nou cu excursia asta la Brașov.

Iar asta-i poarta Șchei. Poarta principală de intrare în cetate. Parcă.

Ce altceva ar trebui să vizitezi de prin Brașov?

E simplu. Tot Centrul Istoric. Absolut tot. Străduță cu străduță. Biserica Neagră. Piața Sfatului. Dar străduțele. Nici nu știi ce ai putea să descoperi când te plimbi pe ele. Sunt drăguțe. Cochete. Misterioase. Și pline de istorie.

septembrie 22, 2017 0 comment

Filme

Poveste de dragoste – un film nedemn de poveste

by Daniela Bojincă noiembrie 26, 2015

written by Daniela Bojincă

Marți am văzut filmul Poveste de dragoste și, trebuie să recunosc că, de la început, am fost tare entuziasmată de el. Trailer-ul e bun și atrăgător. Te face să vrei să cunoști povestea și să te duci la film. Are tot ce-i trebuie.

Povestea filmului o are în prim plan pe Aprilia (Raluca Aprodu) și pe Sebastian (Dragoş Bucur). Ea, o tânără actriță sătulă de relația cu un bine cunoscut regizor de film, nerăbdătoare să atingă culmile succesului în lumea cinematografică. El, un tânăr violonist talentat, dornic să se afirme pe marile scene ale lumii și să-și găsească și trăiască marea iubire.

Lucrurile sunt foarte simple. Se văd, se plac, iar povestea continuă. E o poveste de iubire drăguță, care se împlinește într-un oraș superb pe timp de iarnă, în Brașov. Peisajul e superb, decorul e frumos, plăcut ochiului spectatorilor. Aici, din punctul ăsta de vedere, au un mare plus.

Un alt plus, l-ar putea reprezenta prezența lui Dragoș Bucur în film. Pentru multe persoane prezența lui este cea care motivează publicul să iasă din casă la acest film. Cel puțin eu, în jurul meu, am auzit de câteva ori că: „Vreau să-l văd pe Dragoș Bucur cum joacă în filmul ăsta.”

Deși mi-a plăcut povestea (că na… fată), nu mi-a plăcut deloc cum a fost jucată și distribuită pe marile ecrane. Și nu neapărat din cauza actorilor, ci efectiv din cauza scenariului. Cum a fost jucat totul, pe mine personal nu m-a dat pe spate. Erau multe chestii cărora eu nu le-am găsit sensul. Desigur, asta poate însemna și că am eu o problemă și n-am înțeles filmul.

Însă, cred eu, o acțiune care se desfășoară în vreo doi ani de zile, nu o filmezi numai iarna că doar Brașovul nu-i la Polul Nord. Mai are și el primăvară, vară, toamnă și eventual trecerile între fiecare sezon în parte. Dacă nu zicea la un moment dat Aprilia de „iubirea noastră de doi ani de zile”, jur că eu credeam că-i vorba de cel mult o lună-două în care se desfășoară toată această frumoasă poveste de dragoste dintre cei doi (facem abstracție de momentul cu „un an mai târziu” – de unde suntem introduși practic în povestea lor de iubire, intensă).

Apoi, mie nu mi-au plăcut uneori nici replicile dintre cei doi. Sau, mai bine spus, să zicem că nu erau pe gustul meu. Adică era ceva mult prea clișeic, lucruri care, în mod natural, nu s-ar spune. Mă așteptam la replici ceva mai, nu știu, intense, reale, potrivite. Chestii pe care un cuplu normal și le-ar spune pe bune.

În schimb, au fost anumite scene amuzante care m-au făcut să râd copios. Am să pun asta ca un plus pentru film. De obicei, într-un cuplu, sunt tot felul de momente amuzante, prin urmare se integrează perfect și în scenariul de față.

Desigur, eu nu vă recomand să vă faceți o părere despre filmul ăsta doar din ce am scris eu. Eu vă recomand să-l vedeți și să vă faceți singuri o părere despre el. Știți voi, gusturile nu se discută și, ce mie nu mi-a plăcut, voi s-ar putea să nu aveți nicio problemă cu asta. Ba din contră, poate chiar vi se par niște momente interesante, putând eventual să mă contraziceți.

Filmul intră în cinematografele din toată țara din data de 27/11/2015 și este distribuit de ZAZU Film.

Sursă YouTube (user ZAZU FILM)

noiembrie 26, 2015 0 comment

Calatorii

Ce poți să vizitezi în Brașov?

by Daniela Bojincă septembrie 17, 2015

written by Daniela Bojincă

MAI NIMIC!

Și jur că treaba asta a fost tare frustrantă.

Brașovul e un oraș tare frumos, prin prisma faptului că și-a păstrat clădirile și locurile istorice. E unul dintre acele orașe pe ale cărui străzi îmi place să rătăcesc cu orele: ba să le mai fac o poză, ba să le privesc pur și simplu și să le analizez arhitectura. Mă fascinează clădirile vechi și, în general, cam tot ce are legătură cu trecutul și cu istoria.

De fiecare dată când ajung într-un oraș, caut să-i aflu în primul rând cultura și istoria, abia apoi vizitez și locurile care ar putea fi oarecum comune cu cele din alte orașe precum o cafenea faină și alte din astea.

Înainte să plec în Brașov, am scris articolul acesta, în care vă rugam să-mi recomandați locuri care musai trebuiesc vizitate. Brașovenii, atât pe blog cât și pe Facebook, au sărit care mai de care cu diverse propuneri. M-a bucurat treaba asta enorm de mult, pentru că aveam să văd o grămadă de obiective care mai de care mai frumoase și mai atrăgătoare.

Asta până să ajung în Brașov și să mă duc să vizitez. Nu poți vizita nimic pentru că, din nefericire, toate clădirile istorice sunt ÎNCHISE!

1. Cetatea Brașovului – închisă și în paragină

Prima chestie pe care am vrut musai să o văd a fost Cetatea Brașovului. Mă așteptam să fie ca orice altă cetate din țara asta: frumoasă, pusă la punct și deschisă turiștilor cu sau fără ghid. Când colo, urc o ditamai panta și ghici ce? Dau de o clădire înconjurată de pancarte pe care scria „ATENȚIE! CADE TENCUIALA!!!”. Pe bune? Adică, cu așa ceva vrea Brașovul să fie Capitală Culturală Europeană în 2021? Voi sunteți serioși?

Și să știți că e păcat pentru că, din punct de vedere arhitectural, cetatea e faină. Iar renovată ar fi de-a dreptul demențială.

2. Turnurile – recondiționate dar închise

Am ajuns din întâmplare pe Strada după Ziduri, care, apropo, e foarte faină. De acolo se urcă și la turnuri (Alb, Negru) și la Bastion. Dar ce să urci la ele? Le poți vedea frumos și de jos și cam atât. Că, dacă urci, riști să dai de ele tot închise. Ele, în schimb, sunt de văzut și de admirat. Dar nu de vizitat, că nu se poate.

3. Muzeele – închise

Sau cel puțin eu, atunci le-am prins închise. Recunosc, pe cel din centru l-am prins deschis (cel de istorie). Doar că, până să mă duc eu la Biserica Neagră și să mă întorc, s-a închis. Ori n-aveau vizitatori, ori habar n-am ce să zic. Până și Muzeul din Târgu-Jiu, unde nu vine mai nimeni, stă mereu deschis în timpul programului.

4. Biserica Neagră – tadaaam, deschisă!

Am mai fost acum câțiva ani și era în renovare. Drept urmare, atunci, n-am putut intra. De data asta era deschisă și, fericită că pot vizita și eu ceva în Brașov, am dat 8 lei și am intrat. E frumoasă pe interior: cea mai mare orgă din România, construită de Buchholz (cea mai mare dintre cele făcute și de el), se află acolo; covoare turcești, în dreptul locurilor fiecărei familii în parte și o arhitectură impresionantă. E frumoasă. iar istoria ei e impresionantă.

Cam asta am apucat eu să văd, în pauzele de la un seminar (că de asta am fost la Brașov). Desigur, aș vrea să revin în Brașov, cândva, când or fi toate deschise, dacă nu s-or dărâma până atunci.

septembrie 17, 2015 10 comments

Calatorii

Peripeții prin Brașov

by Daniela Bojincă septembrie 12, 2015

written by Daniela Bojincă

Așa cum v-am zis în articolul de aici, am plecat la Brașov. Trei zile. De miercuri până vineri. Am prins vreme relativ ok. Era înnorat, dar măcar nu a plouat până am plecat și am putut să văd aproape cam tot ce mi-am propus. Însă despre ce am reușit să văd, am să vorbesc într-un alt articol.

Acum vreau să vă povestesc peripețiile mele din Brașov.

1. Peripeția cu Strada Sforii

Am căutat Strada Sforii de am ajuns să cred că o iau razna. Asta ca să-mi dau seama, ulterior, pe Google Maps, că am trecut pe lângă ea de enșpe mii de ori. Dar așa e când nu te uiți la indicatoarele de sus, de pe case, să vezi că scrie mare Strada Sforii. Desigur, mă puteam uita pe Google Maps de la început, dar de ce să nu am parte de o peripeție?

2. Peripeția de la Cetatea Brașovului

Am urcat la cetate. Erau niște străduțe cu multe case și blocuri, dar care, pe bune, păreau pustii. Speram din tot sufletul să o găsesc deschisă și să o pot vizita. Dar, cum mai toate obiectivele turistice din Brașov sunt închise vizitatorilor, Cetatea Brașovului nu a făcut excepția. Era închisă și vreau să vă spun că arată ca naiba, în sensul că e în paragină. Păcat. Pare a fi o cetate chiar frumoasă. Ar putea fi renovată.

Am făcut câteva poze și am decis să coborâm în centrul orașului, eventual să mergem pe Strada după Ziduri, pe la turnuri și alte din astea. Măcar așa, să le vedem.

În timp ce coboram, aveam o discuție tare interesantă cu o doamnă care-mi spunea că și ei i se pare tare pustiu pe acolo și că cel mai frică îi e să se întâlnească cu vreun câine, că îi e tare frică de câini. Eu, în mintea mea, mă gândeam că nu poate exista o persoană căreia să îi fie frică de câini mai rău decât îmi e mie.

Ei bine, în timp ce coboram și discutam despre frica noastră pentru câini, ce credeți că auzim? Un lătrat din ăla grav, de câine fioros. De pe prima stradă la dreapta cum cobori de la cetate pe partea stângă, iese un câine mic și unul mare. Ăla mic fugea de mama focului, iar ăla mare după el.

Am împietrit acolo, deși m-am prins că dulăul avea treabă cu micuțul ăla, nu cu noi. Ei bine, doamna respectivă, s-a speriat atât de tare încât a început să tremure, să țipe și din stânga mea să treacă în spatele meu și să mă pună pe mine în fața câinilor. Doar că n-a fost doar atât. S-a prins de mine și m-a trântit la pământ. Și m-a trântit atât de tare încât acum merg șchiopătând și nu mai pot de picioare și brațe.

Eu,cu aparatul în brațe, l-am strâns tare la piept și nu am mai avut timp să am grijă cum cad. Mie îmi era de aparat și, când m-am ridicat, în loc să mă uit dacă am ceva rupt, dacă mai pot să merg sau ceva, eu cercetam aparatul. Știu. Sunt cu capul. Doar că e al prietenului și nici nu-i prea ieftin. Nu-i ieftin deloc.

Stați liniștiți. Aparatul e bine. Eu… ei bine eu mai puțin. Șchiopătez și mă dor toate cele.

Doamna, deși a picat cu mine, în același timp, până să mă ridic eu de jos, ea era deja la vreo sută de metri în față. Habar n-am când s-a ridicat de lângă mine și a luat-o la fugă.

Cred că nu am să uit niciodată de mini-excursia asta. A fost mult prea dureroasă, ca să zic așa :)).

septembrie 12, 2015 6 comments

Calatorii

Ce-aș putea să văd 3 zile în Brașov?

by Daniela Bojincă septembrie 8, 2015

written by Daniela Bojincă

Mâine plec la Brașov. Și stau 3 zile acolo. Adică de miercuri până vineri. Și, dacă tot merg la Brașov, voiam să vă întreb ce-aș putea să văd pe acolo, în afară de Piața Sfatului și Biserica Neagră pe care le-am văzut de vreo câteva ori până acum. Cu siguranță trebuie să mai fie și altceva pe acolo: un muzeu, clădire istorică făcut acum muzeu și alte locuri de genul.

Desigur, am să vreau să revăd Piața Sfatului și Biserica Sfatului, dar parcă vreau și altceva. Sunt 3 zile. 3 zile în care un turist vrea să viziteze o posibilă Capitală Culturală Europeană. Drept urmare, ce-i de văzut în orașul vostru? Care sunt, pe lângă festivaluri, locurile alea de trebuiesc musai vizitate măcar în o dată în viață din orașul vostru? Adică, fără chestiile astea, dacă nu le aveți, înseamnă că orașul, istoric fiind, cu clădiri impozante și frumoase, nu merită totuși titlul de Capitală Culturală Europeană.

Am căutat și pe net și am mai găsit câteva chestii care îmi fac cu ochiul și-mi par interesante, cum ar fi: Muzeul Județean de Istorie, Casa Mureșenilor (astea două sunt în Piața Sfatului, cică), Strada Sforii cică ar fi faină, Bastionul Țesătorilor, Poarta Șchei, Poarta Ecaterinei, Turnul Negru și Strada după Ziduri.

Ohh, și aș vrea să urc acolo sus, pe Tâmpa. Tare mult mi-ar plăcea să fac asta. Multă lume mi-a zis că-i tare frumos acolo sus și pe bune că îi cred pe cuvânt. Priveliștea de acolo trebuie să fie o splendoare.

Însă, pentru că sunt cârcotașă de la mama natură (toate reproșurile să se ducă la ea), eu mai vreau și altceva. Adică ce altceva aș putea să mai văd în Brașov în afară de cele enumerate mai sus? Ceva mai mult, orice? Adică, zic eu, un oraș care se vrea Capitală Culturală Europeană parcă nu poate avea doar câteva chestiuțe de vizitat. Trebuie să vină în fața turiștilor cu o ofertă cât mai amplă și mai interesantă din punctul meu de vedere.

Așa că, dacă aveți să-mi spuneți și alte locuri faine din orașul Brașov pe care le-aș putea vizita, sunteți liberi să o faceți. Eu aștept orice propunere. Sunt sigură că fiecare loc are povestea lui și frumusețea lui ce abia așteaptă să iasă în calea unui nou turist.

Vă mulțumesc anticipat pentru orice propunere! 😀

septembrie 8, 2015 13 comments