Fake News mi se pare că a devenit o stare generală de consum a societății. Asta pentru că, la nivel de societate, nu suntem educați în privința Fake News. Știm că există, dar lasă că nu ajunge el la noi. Doar putem să ne dăm seama de niște simple minciuni, nu?
Doar că Fake News nu este o simplă minciună. E o chestie chiar puțin deșteaptă aș putea spune, creată prin diferite tehnici, cu scopul de a manipula mase de oameni. Iar manipularea maselor de oameni se face într-un mod cât se poate de inteligent, astfel încât tu să crezi informațiile respective și să acționezi conform scopului celor care creează Fake News.
Oricât de „inteligente” ar fi modalitățile prin care este creat, faptul pentru care prinde cu adevărat la oameni este ignoranța acestora. Și nepăsarea.
Așa apar tot felul de informații prostești și conspiraționiste care îndeamnă populația, uneori, să o ia razna la propriu. Iar treaba asta nu-i deloc benefică.
Dacă e pe internet, nu înseamnă că e adevărat. Pe internet majoritatea lucrurilor tind să fie departe de adevăr și sunt distorsionate într-un fel sau altul. De la pozele pe care le edităm ca să arătăm cât mai bine în fața celorlalți, până la textele pe care le scriem pentru engagement și căutăm să alegem cele mai potrivite cuvinte ca să placă celorlalți. E deja un trend. Dar Fake News e mai mult decât atât. Pentru că cel puțin acesta din urmă îți afectează viața în mod real și direct dacă te lași influențat.
Mai avem și vorba aia românească: nu tot ce zboară se mănâncă. Așa-i și pe internet. Nu tot ce vezi și citești e adevărat.
Și, ce e cel mai trist e că Fake News nu prinde doar la o anumită categorie de oameni care să zicem că poate nu au avut parte de cine știe ce educație că na, viața e grea, nu toți au aceleași șanse și oportunități. Prinde și la oameni la care, cel puțin eu, nu m-aș fi așteptat. Și anume profesori. Oameni care se presupune că educă generații întregi și contribuie la formarea lor în viață. Și cum naiba îi formează dacă ei cred toate prostiile care apar pe internet și le distribuie? E puțin tristuț. Puțin mai mult.
Iar pentru asta suntem responsabili fiecare dintre noi. Pentru educarea celor din jurul nostru. Dacă vrem să lăsăm în urma noastră o lume puțin mai bună, trebuie să ne implicăm fiecare dintre noi cu ceva. Chiar și cu a trage pe cineva de mânecă și a-i spune că greșește. Și să-i dovedești cu argumente clare și valide. Așa că, dacă tot am studiat subiectul, atât la master cât și în afara lui, m-am gândit să fac un ghid despre cum ne luăm informația corectă astfel încât să nu cădem pradă informațiilor de tip Fake News.
5 sfaturi simple pentru identificarea informaților de tip Fake News sunt:
1. Vezi un articol, o știre, orice. Dai click. O citești. Nu citești doar titlul.
2. Te întrebi mereu care este veridicitatea ei.
3. Cauți informația și în altă parte.
4. Verifici și autorul. Și site-ul.
Cât de competent este să emită păreri?5. Cauți o sursă oficială
care să ateste informația respectivă.
Desigur acești pași sunt la nivel de bază. Treaba în sine e ceva mai complexă decât atât. Însă ideea în sine este în cei 5 pași de mai sus. Mulți ne lăsăm influențați de titlu. Și dăm share. Poate nici nu citim ce scrie. Pentru că titlurile sunt, de obicei, cele care îți acaparează toată atenția. Altceva parcă nici nu mai contează. Nu. Important este să citim și să verificăm informația ulterior.
Iar pentru asta, dacă ai reținut deja cei 5 mari pași de mai sus, te poți folosi și de modelul elvețienilor, care mie mi se pare unul dintre cele mai simple și structurate modele pentru a înțelege cum să depistezi informațiile Fake News și să nu le cazi în plasă. Se numește The C.R.A.A.P Model și am să încerc să-l descriu cât mai bine pe înțelesul tuturor.
The C.R.A.A.P. Model
The C.R.A.A.P. Model are tot 5 pași. Tot simpli. Însă sunt cu adevărat pe înțelesul tuturor și conțin o mulțime de direcții pe care să le abordezi atunci când verifici o informație dacă este falsă sau adevărată.
Acesta este primul pas al modelului C.R.A.A.P. Prima dată verifici dacă informația își mai păstrează calitatea prin valabilitatea ei. Mai este valabilă informația tocmai citită?
Treaba asta se verifică foarte ușor prin verificarea următoarelor:
A. Când a fost publicat articolul/postarea/orice? Este recentă? Este de ceva timp: luni, ani? Dacă da, are update-uri informația respectivă cu evoluția în timp a problemei? Mai este de actualitate informația?
De exemplu, am văzut share-uri masive la articole de acum un an de zile ale căror informații nu mai erau valabile, iar problema era de mult rezolvată. Însă oamenii nu s-au uitat la dată. Și nici dacă a avut parte de update-uri acolo, sau în alte surse. E important să verificăm treaba asta.
B. Ți se pare că necesită informații suplimentare și actuale pentru a o înțelege?
Relevanța pe un subiect este foarte importantă. De multe ori informațiile sunt înflorite ca să „prindă la public”. Sau un anumit tip de public. Sunt exagerate deși, poate, conțin un sâmbure de adevăr. Pentru că majoritatea știrilor Fake News împachetează un adevăr în 99 de minciuni și exagerări. Ca să pară credibil.
Astfel, pentru a verifica relevanța, te sfătuiesc să te întrebi următoarele:
A. Este infromația prea banală sau prea avansată? Oricum ar fi, ai verificat dacă este 100% reală din punct de vedere al datelor furnizate?
B. Îți răspunde la întrebările pe care le ai privind subiectul? Sunt ele niște răspunsuri coerente?
Strategiile sunt super bine gândite și încearcă mereu să găsească tehnici prin care să îți spună ce vrei tu să auzi, dar nu adevărul.
C. Care este audiența targetată? Cărui tip de oameni se adresează?
De obicei audiența este foarte bine gândită astfel încât să empatizeze cu informația respective și să o distribuie masiv.
D. Este această informație publicată și de către alte surse? Conține aceleași informații?
Trebuie verificată. Orice infromație. Ai citit ceva undeva, dau un Google rapid și vezi ce mai au și alții de spus pe acest subiect.
E. Este suficient de relevantă încât să îi dai share?
Din nou, se recurge la empatie și la a-ți furniza informații și răspunsuri pe care vrei tu să le auzi într-un fel sau altul. Iar important este să nu cazi în capcană și să te întrebi mereu dacă este cu adevărat relevant .
Autoritatea informației este foarte importantă și se leagă foarte strâns de pasul anterior. Oricine poate emite păreri. Oriunde. Asta nu înseamnă că sunt și relevante și avizate.
Astfel, pentru a verifica autoritatea te sfătuiesc să te întrebi următoarele:
A. Cât de relevant este autorul? Ce tipuri de păreri emite el în general? Ce studii are în domeniu ca să emită părerile respective?
Trebuie să descoși autorul ca să fii sigur că informația lui este relevantă. Mai ales dacă nu este o informație generală, preluată dintr-o altă sursă (caz în care trebuie să verifici sursa respectivă), ci este o informație stufoasă, bazată pe tot felul de date și păreri emise.
B. Cât de relevant este site-ul respectiv? Cât de relevant este numele lui? Ce tipuri de articole publică? Ce viziune generală are? E cancan? E serios? E de amuzament? E de propagandă?
E important să înțelegi viziunea și tipul de infromație furnizată. La fel cum este importantă relevanța lui per ansamblu. În general, însă, dacă vezi un site cu nume dubios, evită-l. Adevărul Suprem nu o să-ți spună niciodată adevărul suprem. E doar pură îndoctrinare. Adevărul Suprem nu există, în primul rând.
C. Există informații de contact?
Bine, dacă nu există, asta nu înseamnă că e neapărat un site care publică Fake News. Există site-uri care oferă un contact pentru fiecare autor și site-uri care oferă o adresă de contact generală, pentru redacție. Site-urile și pbulicațiile care se respectă cu adevărat și nu-și bat joc de imagina lor, de cititori și de informație, au o adresă de contact.
Acuratețea informației este foarte importantă. De aici pleacă cele mai mari manipulări. De la acuratețe. Când vrei să creezi niște informații false care să manipuleze masele de oameni, să le inducuă în eroare, să le isterizeze și să le convingă să dea share masiv ca să-i isterizeze și pe alții, denaturezi acuratețea informației astfel încât să fie bombastică și suficient de radicală, cu un impact major asupra acestora.
Astfel, pentru a verifica acturatețea te sfătuiesc să te întrebi următoarele:
A. De unde provine această informație? Cât de relevantă este? Cine este autorul? Ce sursă are autorul pentru ea?
Pasul acesta se leagă, practic, cu toate cele anterioare și cu verificarea informației, a autorului, a publicației. Este important să vedem, mai ales atunci când există date, de unde sunt preluate acestea. Sunt preluate de pe site-uri oficiale? Dacă da, am verificat că pe site-urile oficiale fix asta scrie?
B. Este infromația susținută de dovezi?
Dovezile sunt, în general, sursele de unde au fost preluate. Studii efectuate, eventual, care se adresează problemei respective și care demonstrează un argument, sau altul.
C. Este informația obiectivă și lipsită de emoții?
În general, informațiile de tip Fake News au și o doză de emoție. Ca să te atingă la corason. Să empatizezi cu ele și ele cu tine. Să te convingă de scopul și ideile lor. Și să distribui mai departe în bula ta să-i convingi și pe alții.
O informație care are pur scop de informare trebuie să fie cât mai obiectivă cu putință: uite astea-s datele, asta-i dovada, aia e.
D. Este limbajul părtinitor?
Adică ia partea cuiva anume? De obicei, atunci când vrei să manipulezi, îți duci subiecții într-o direcție anume, pe calea pe care vrei tu și nu le dai posibilitatea să aleagă o părere sau alta.
De aceea trebuie să fii atent ca informația să fie cât mai obiectivă cu putință și nu orientată către o anumită direcție. Ești suficient de capabil și singur să decizi tabăra. Doar că trebuie să te infromezi din cât mai multe surse.
E. Există greșeli gramaticale?
Toată lumea face greșeli gramaticale în scris. Sau typos. Dar contează cât de frecvente sunt acestea. Un jurnalist super profi nu le face. Un text super bine documentat este cât se poate de coerent și corect scris din toate punctele de vedere.
Scopul ține întru-totul de manipulare. Vreau să crezi asta, sau ailaltă, ca să fii de partea mea și să mă ajuți să viralizez o anumită informație care să dea peste cap niște mase de oameni fie ca să distragă atenția de la un subiect cu adevărat important, fie ca să votezi un anumit grup fie ca să multe chestii. E important să nu te lași manipulat și să-ți formezi singur propria opinie privind orice subiect din lumea asta. Dar pentru asta trebuie să te informezi din mai multe părți.
Astfel, pentru a verifica acuratețea te sfătuiesc să te întrebi următoarele:
A. Conține ideologii culturale, politice, religioase părtinitoare?
Trebuie să fii atent. Să nu cazi în plasa părerilor extremiste pe diverse subiecte. Sunt cele mai nocive. Din nou, informațiile trebuie să fie cât se poate de obiective, care să-ți prezinte mai multe perspective asupra unei probleme, nu doar una și aia care să te îndoctrineze.
B. Care este scopul real?
Este cumva acela de a te învăța ceva? De a te informa? Sau de a te manipula prin persuasiune? Trebuie să analizez informația și să o treci prin filtrul tău propriu și personal. Și, din nou, să o verifici.
În general, un Fake News nu are scopul de a te informa ceva anume, ci de a te convinge să faci ceva, să te manipuleze către o ideologie, în general, care tinde spre extremism. Nimic altceva nu e adevărat, bun și real. Doar informația respectivă. Doar ei au dreptate.
C. Este intenția autorului clară?
Înțelegi din prima ce vrea să zică? Să faci tu? Mesajul lui este coerent? Se bazează pe dovezi clare, palpabile și demonstrabile? Trebuie să te întrebi mereu treaba asta. Și să verifici.
D. Este informația respectivă un fapt, o opinie personală, sau propagandă?
Din nou, opiniile nu sunt Fake News. Dar dacă sunt comunicate ca o propagandă și instigare la extremism și te conduc spre a crede doar o singură idee, atunci sunt Fake News.
Opiniile sunt doar opinii. Cum sunt ale mele. Și eu împrăștii opinii personale pe internet. Dar asta nu înseamnă că am și dreptate. Este important să fie avizată opinia aia.
E. Este informația obiectivă și imperativă?
Dacă da, e de bine. Dacă nu, e de rău.
El este The C.R.A.A.P Model. Este stufos, dar atinge toate întrebările și întoarce o informație, un autor și un site pe toate părțile, de la acuratețe, la relevanță, la valabilitate, scop și autoritatea prin care sunt emise păreri. Știu că pare stufos. Dar te asigur că nu durează mai mult de câteva minute să-l pui în aplicare și să treci rapid prin toate etapele ca să te asiguri că e totul ok și că e o informație bună de băgat în seamă și luat în calcul ca să-ți faci o idee despre cum stau diverse lucruri în jurul tău.
Fake News-urile sunt de mai multe tipuri. De la culturale, la ideologice, politice, religioase, naționaliste și mai știu eu de care. Alea naționaliste sunt printre cele mai nocive. Mai ales dacă tind spre extremism. La fel sunt și cele ideologice și religioase. Important este să nu cazi pradă lor. Să înveți să-ți selectezi informația. Și, oricât de încredere ar fi sursele tale, să le verifici. Trăim niște vremuri în care trebuie să fim Toma Necredinciosul și să nu mergem pe premisa: crede și nu cerceta. Nu. Cercetezi orice și nu crezi nimic din prima.
Iar ca o idee de final, cel mai important aspect este să verifici mereu informația. Iar cele mai relevante surse sunt cele oficiale. Chiar dacă CNN spune că Donald Trump a zis ceva, du-te și verifică conturile oficiale ale lui Donald Trump să vezi dacă chiar a spus asta. Sau caută conferințele de presă în care se presupune că a spus un anume lucru.
La fel și cu Coronavirusul de acum. Informează-te din sursele oficiale și nu din ce distribuie lumea pe Facebook de la alții, sau de la diverse publicații (doar dacă nu sunt cumva distribuiri ale surselor oficiale). Fiecare caută să creeze vâlvă cu tot felul de conspirații. Doar că aceste conspirații nu ne ajută la nimic. Ne panichează și ne isterizează. Lucruri deloc benefice pe timp de criză. Orice tip de crize.
6 comments
Fake News-ul e atins de oricine, dar depinde foarte mult si cui ii este adresat. Vad din ce in ce mai putin fake news de genul sputnik si alte site-uri mizere, iar acum pare un pic mai evoluat, mai targetat.
Am vazut fake news la USRisti, la baieti care vor sa faca bine, sa fie diferiti, cand, de fapt, minteau prin omisiune. Si cand le atrageai atentia… iti dadeai seama ca omul nu stia sa se informeze. Am putea sa-l numim analfabet functional?!
Mai sunt si persoanele care au dat de internet recent si au nevoie de 3-4 ani de educatie. Si daca nu ii trage nimeni de ureche… e nasol. O sa fie nevoie de mult mai multi ani. Dar deh, antena 3 inca exista pe piata, inca se face fake news si acolo, dar si la alte televiziuni. Asadar, avem fake news peste tot. Mai credem sau incepem sa devenim cu totii jurnalisti? Sa cautam din mai multe surse?!
Aia zic. Trăim în era în care trebuie să fim Toma Necredinciosul și să cercetăm și să verificăm orice informație pe care o întâlnim în cale.
La orice pas e câte un Fake News. :))
Sa inteleg ca ar trebui sa ne pierdem timpul informandu-ne? Avem prea multa informatie la dispozitie?
Oricând trebuie „să-ți pierzi timpul” să te informezi. O faci pentru tine în primul rând.
Buna ziua,
Am citit cu atentie Ghidul despre cum ne luam informatia corecta si cred ca ati explicat mai mult decat lamuritor ce si cum trebuie sa abordam o stire pe internet. Am doua probleme pentru care nu am gasit rezolvari optime in cazuri de Fake News pe Facebook. 1. Cum contracaram o stire fake in asa fel incat sa nu mai apara sau macar sa reusim sa lamurim utilzatorii ca este o informatie falsa? 2. Unde gasim siteuri de informare corecte si oficiale si care sunt acestea? Ar trebui puse intr-un tabel usor de accesat. 3. Exista o centralizare a siteurilor ce transmit fake news? Daca da, toti utilizatorii Facebook ar trebui sa le cunoasca pentru a le evita sau pentru a-i informa, atentiona pe cei mai putin informati.
Cu respect, Pheno
Bună, Pheno!
Mă bucur că ți-a fost util ghidul meu. O să-ți răspund pe rând la întrebări:
1. Cea mai simplă metodă prin care poți să contracarezi în momentul de față Fake News, este să îl raportezi, dacă îl vezi pe Facebook, de exemplu. Ei duc o luptă aprigă cu fenomenul acesta și încearcă, pe cât posibil, să-l diminueze. Însă au nevoie și de ajutor prin raportările oamenilor, ca să vadă ce e Fake News. Căci, de multe ori, algoritmul lor a considerat Fake News știri care nu erau Fake News, ci erau simple satire.
Apoi, oamenii poți să-i convingi cu dovezi. Arătându-le sursele oficiale care dezmint anumite informații și păreri din mediul public. De exemplu, dacă vezi că cineva zice ceva de Papa, cel mai simplu este să te duci pe conturile online ale Papei și să vezi dacă apare pe undeva vreun comunicat despre asșa ceva. Orice.
2. Site-urile corecte și oficiale pentru informare sunt, de regulă, cele ale instituțiilor și cele ale subiecților în cauză. Ce vreau să zic aici e că, dacă vezi o știre despre un subiect, fie el persoană, instituție, întâmplare, că a făcut ceva, sau a zis ceva, sursa oficială este a subiectului însăși. Te duci să verifici dacă el chiar a zis lucrul respectiv, sau l-a făcut. De asemenea, cauți și alte surse care să zică același lucru și care să prezinte, desigur dovezi. De regulă, site-urile credibile nu sunt obscure și nu au asupra lor o pată a dezinformării.
3. Nu există chiar o centralizare. Pentru că sunt destul de dificil de depistat. E vorba despre educarea oamenilor mai mult. Să învățăm să nu mai credem orice și să mergem în sursele oficiale să verificăm informația. Să învățăm ca atunci când citim o știre, să o căutăm să vedem dacă mai este și în altă parte.
Pentru Chrome și Firefox cei de la Știri Oficiale au dezvoltat extensii care să te ajute la depistarea știrilor false. Dacă folosești Chrome sau Firefox, zic că e util să intri la ei pe site (https://stirioficiale.ro/informatii) și să-ți instalezi una dintre extensii.
E bine să-ți filtrezi cât mai mult orice informație. Uite, de exemplu, ca să îți dai seama mai bine de site-uri oficiale, referitor la informațiile despre Coronavirus am făcut o listă cu site-urile oficiale. Ei sunt acreditați și avizați pentru că ei se ocupă de cercetarea fenomenului și de comunicarea acestuia. Restul doar își dau cu părerea și interpretează informațiile. De asta zic că e bine să te duci direct la sursa de la care pleacă informația, pentru că ea, pe drum, preluată fiind de site-uri de știri, uneori se deformează pentru că fiecare înflorește, sau poate înțelege și percepe diferit un mesaj. Lista o găsești aici: https://danielabojinca.ro/care-sunt-sursele-oficiale-despre-coronavirus/
Sper că ți-a fost util și răspunsul acesta 😀