Daniela Bojincă/ septembrie 25, 2018/ Cartea din autobuz/ 0 comments

Despre cartea din Autobuz: De obicei veneam la muncă cu metroul. 5-10 minute până la metrou, 20 minute cu metroul și încă 20 de mers pe jos până la birou. Mi se părea că pierd în jur de 1h40′ degeaba. Nu le puteam valorifica în niciun fel. Și îmi place să citesc în metrou. Doar că la orele la care plec eu la muncă de la Politehnică și mă întorc de la Unirii, este suficient de aglomerat încât să mă bucur dacă prind loc lipită de ușă, cumva, în dungă. Nici vorbă să poți citi.  Apoi, când a venit vara și s-a mai aerisit cât de cât orașul pentru că au început vacanțele și concediile, am zis că dacă tot am două autobuze care mă iau din fața blocului și mă lasă la 2 minute de birou, să încerc și varianta asta. Așa că mi-am făcut abonament. Fac 30-40 de minute, cel mult. Timp în care doar citesc. Și la dus. Și la întors. Și e atât de plăcut. Fapt pentru care am zis să scriu pe blog despre toate cărțile pe care le citesc în autobuz. Așa a apărut Cartea din Autobuz.

Mi-a recomandat cartea asta HR-ul de la muncă. Am intrat la ea în birou și, cum avea o carte pe masă, am întrebat-o ce citește și mi-am băgat rapid nasul. I-am furat cartea la mine în birou ca să o răsfoiesc puțin, am văzut în mare care este idee, mi-a plăcut și hop am dat și eu comandă de ea. E cartea despre care îți povesteam că nu a ajuns la timp și m-am apucat de distanța dintre noi a lui Kasie West pe care am recenzat-o anterior și pe care o poți comanda de aici.

Omul care a cucerit timpul, de Elan Mastai (carte pe care o poți cumpăra de aici, apropoeste o carte despre faimosul și vestitul subiect al călătoriilor în timp. Însă nu așa cum este el discutat până acum, din perspectiva beneficiilor și utilității de a schimba, eventual, anumite lucruri, ci din perspectiva tuturor lucrurilor care ar putea merge prost în urma unei călătorii în timp și a schimbărilor pe care le-am putea face și care ar putea duce la dispariția realității așa cum o cunoaștem și la crearea unei realități total diferite și poate mult mai rea.

În cartea Omul care a cucerit timpul a lui Elan Mastai, personajul principal este Tom Barren. Tom Barren trăiește într-un 2016 dintr-o altă realitate, nu cea pe care o cunoaștem noi. În realitatea lui Tom Barren nu mai existau conflicte politice, Pământul funcționa în baza energiei Pământului regenerată la infinit, tehnologia era demnă de cele mai SF filme, nu existau oameni săraci, iar toate problemele omenirii erau rezolvate.

omul care a cucerit timpul elan mastai carte sf recenzie

Tom este fiul unuia dintre cei mai inteligenți oameni ai realității sale din 2016, Victor Barren, care tocmai se pregătea să fie al doilea cel mai important om din istorie, pentru inventarea mașinii timpului. Tom însă nu era cu nimic special, în afara numelui de familie. Însă era angajat la firma tatălui său și ajuta la construirea mașinii timpului.

În ziua în care prima călătorie în timp ar fi trebuit să aibă loc conform planului, totul se năruie. Iar Tom decide să călătorească de unul singur în timp. Însă lucrurile nu funcționează conform simulărilor, pentru că geniul din tatăl său nu era chiar atât de geniu și omisese niște lucruri esențiale călătoriei în timp. Iar Tom se trezește într-o realitate total diferită de a lui. Realitatea noastră din 2016, cu o tehnologie inferioară și rudimentară. O realitate din care nu știe cum să scape și în care face tot posibilul să repare greșeala călătoriei în timp și alegrile făcute. Astfel, Tom devine primul om care a călătorit în timp – Omul care a cucerit timpul.

Îmi place ideea pe care merge autorul și anume că alegerile luate în trecut ne-au adus în locul în care suntem azi. Toate la un loc formează omul de azi. Și ar trebui să fim mulțumiți cu ce avem azi. Să nu ne dorim să schimbăm nimic pentru că, într-o altă realitate, formată din cu totul alte alegeri, poate mai bune, poate chiar mai proaste dar care par mai bune, lucrurile s-ar putea să stea cu totul altfel. Și să nu ne placă. S-ar putea să aterizăm într-o realitate sumbră și plină de durere și suferință. Practic, îmi place că autorul merge pe ideea de a fi mulțumit cu ceea ce ești și ce ai făcut. Ocupă-te doar de prezent, pentru viitor. Pentru asta și recomand această carte, Omul care a cucerit timpul.

Cartea este interesantă și datorită noțiunilor de fizică. Ce-i drept, asta o face și puțin greoaie. Pentru că stai să analizezi dacă ce spune are sens, din punct de vedere al teoriilor vizicii, ori ba. Sau te întrebi ce naiba o fi aia și ailaltă.  Dar asta o face să fie și mai interesantă, pe lângă noțiunile SF și alea filosofice.

Îmi plac și cum se termină cartea. Cum alege Tom să-și termine povestea. Realitatea pe care o alege. Lucrurile pe care le învață. Lecția pe care i-o dau alegerile sale. Chiar mi s-a părut a fi mai mult decât o carte SF.

Dacă ți se pare și ție interesantă cartea Omul care a cucerit timpul a lui Elan Mastai, o poți cumpăra de aici.

Și uite și niște reduceri la cărți, proaspăt scoase din cuptor, care s-ar putea să te intereseze:

Facebook Comments
Share this Post

Lasă-mi un gând!

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.