Zile ciudate de weekend

Weekendul ăsta am avut parte de zile ciudate. Sâmbătă a fost atât de frumos de dimineață. Și după-masă. Era călduț, soare și câțiva nori trecători pe cer. Mă pregăteam să ies frumos din casă și să mă duc la Festivalul Luminii din parcul Carol. Când, ce să vezi, fix când să ies eu pe ușă, îmbrăcată ca de vară, aud niște sunete ciudate afară. Mă întorc și mă duc la geam, în bucătărie: ploua cu găleata.

Am stat la geam și am așteptat să se oprească ploaia. Bătea vântul și părea că norii treceau, așa, într-o parte. Deci nu ar fi trebuit să dureze mult. Și nu a durat. Cam în 15 minute s-a și oprit. A ieșit soarele, iar eu am purces către parcul Carol.

Era o grămadă de lume pe acolo. Foarte multă lume. De la cei mai mici, la cei mai mari și mai vârstnici. Toți se plimbau și așteptau să se însereze să se aprindă gulguțele și să se bucure de lucrurile mărunte. Am fost, oarecum, surprinsă să văd atâta lume. Nu mă așteptam să fie chiar atâția oameni. Și m-am bucurat căci, cu ceva timp în urmă, am fost și eu un mic cercetaș. Și știu ce bucurie ai în suflet când vezi că-ți vin oameni și se bucură de munca pe care tu ai depus-o în echipă.

Ce m-a surprins însă cel mai mult, n-a fost neapărat numărul mare de oameni. A fost faptul că am zărit o mulțime de mame împingând cărucioare de copii fie cu copiii în ele, fie cu copiii pe lângă, ba ținându-se de mânuță, ba ținându-se de cărucior, când alții nu ies cu zile din casă de teamă să nu se îmbolnăvească copilul.

Probabil vă întrebați de ce m-a minunat asta, nu? Ei bine, pentru că deși se oprise ploaia, vremea tot instabilă era. Mai ploua mocănește, se mai însenina și tot așa. Iar când am ajuns eu acolo, deja era lume în parc cu copii mici. Deci, probabil, plecaseră pe ploaie. Ceea ce e fain că nu s-au speriat de ploaie și au ieșit din casă cu copii mici de tot. Cu siguranță și ei s-au bucurat nespus de tare de starea evenimentului, chiar dacă n-au prea înțeles ei ce-i pe acolo. Luminițele alea drăgălașe cred că bucurau pe oricine.

Și era așa de senin și frumos, așa că am zis să mă duc la ASTRO FEST, să văd și eu Luna prin telescop, Marte, Jupiter și așa mai departe. Doar că fix când am ajuns eu în parcarea de la Biblioteca națională s-a înnorat atât de tare, încât abia am reușit să văd Luna într-un gol mic de nori, preț de câteva secunde. Și a fost o experiență faină. Am înțeles că o să mai continue sesiunile astea.

Apoi, duminică a fost frumos. M-am putut îmbrăca și eu în sfârșit în haine de vară. Speram să o fac și azi, dar azi se pare că-i vreme urâtă, cu mulți nori negricioși, de ploaie. Poate altădată, când or fi zile mai frumoase.