Da! Muntele chiar merită să fie iubit, îngrijit și respectat. Natura în general merită asta. Iar un prim motiv ar fi pentru că ne suportă pe noi să o călcăm în picioare.
Eu iubesc muntele. Natura în general. Le iubesc pentru tot ceea ce îmi oferă. Pentru că mă suportă în mijlocul lor și pentru că îmi dau cele necesare să mă dezvolt și să merg mai departe.
Muntele m-a făcut să mă îndrăgostesc de el încă de când eram foarte mică. Iar de atunci, de fiecare dată când îl privesc, el este sursa mea de energie. Iubesc muntele atunci când sunt în inima lui și îl privesc îndeaproape și îl iubesc și mai tare când sunt departe de el și îl privesc de la o distanță considerabilă.
Consider că am avut privilegiul să mă nasc într-o zonă atât de frumoasă, la poale de munte, în Târgu-Jiu. Zilnic privesc munții, fie că sunt pe podul Jiului, fie pe unul din bulevardele importante ale orașului, ori pur și simplu din spatele casei. Să privesc muntele mă liniștește. Muntele îmi dă o stare de bine și mă ajută să-mi fixez, în fiecare pisc al lui, câte un ideal. Un scop pe care vreau să mi-l ating. Muntele mă face să-mi doresc să fiu mai bună și, într-o zi, să-i ating măreția.
Zilele astea am fost la munte. Iar dacă mă urmăriți deja pe Facebook, ori pe Instagram, știți deja pozele pe care le-am pus în ultimele zile. Ei bine, tot fotografiind peisaje care mai de care mai fantastice, astăzi am descoperit o imagine pe care o vedeam clipă de clipă, dar pe care nu o băgam pur și simplu în seamă. Imaginea m-a întristat. Și cred că mă întrista de fiecare dată când o observam și treceam cu nonșalanță peste. Astăzi i-am făcut o poză. Am surprins imaginea prin camera telefonului meu și am urcat-o apoi pe Instagram și pe Facebook, cu textul ăsta: „Majoritatea vin la munte pentru una din chestiile astea trei: să se îmbete, să se distreze, ori să se bucure de frumuseţea lui. Totuși, nimeni nu vede asta:”
Atâția oameni „mari și importanți” de prin toată țara, fie că sunt din conducere, ori afaceriști, calcă în picioare meleagurile astea și da, niciunul nu observă, pe lângă frumusețe, căci natura și îngenuncheată știe să fie frumoasă, dezastrul din jurul lor. Și uite așa nimeni nu face nimic. Nimeni nu ia atitudine ca pădurile și natura să fie tratate.
Desigur, ca să vă conving că natura poate să fie extraordinar de frumoasă chiar și îngenuncheată, am făcut și alte poze.
