Daniela's Blog – Pagina 16 – Je suis Bojincă!

Școala de Șoferi: Aventura cu Fișa Medicală

by Daniela Bojincă iulie 14, 2017

written by Daniela Bojincă

M-am apucat de școala de șoferi. Tot voiam să o fac și tot amânam. Până în mai când am vrut să mă angajez, am ajuns printre ultimii doi și am fost respinsă pe motiv că n-am carnet de șoferi. Atunci mi-am zis băi, chiar e important, trebuie să fac școala asta și să-l iau. Desigur, m-am bucurat că am toată vara pentru mine și, până la urmă, n-a fost chiar atât de rău. O să am timp să muncesc și să câștig bani o viață de acum înainte. Nu-i grabă.

Dar să revenim la școala de șoferi.

Aveam două opțiuni. Să o fac în București, sau la Târgu Jiu. Și am ales să vin acasă și, prin urmare, să-mi complic viața. Începutul a fost chiar cu fișa medicală.

Ajunsă aici, în Târgu Jiu, am aflat că fișa medicală trebuie începută de medicul de familie. Medic de familie care e în București. Așa că i-am dat mesaj medicului. I-am explicat situația cum că sunt deja la Târgu Jiu și, dacă se poate, să-mi completeze începutul de fișă medicală și să mi-o trimită cineva la Târgu Jiu (partea aia cum că singurul meu antecedent major este operația pe cord și că nu sunt în evidență cu boli psihice).

Medicul meu de familie, în schimb, mi-a zis că nu e nevoie. Că sunt peste tot centre autorizate care sunt atestate să facă asta, chiar și în Târgu Jiu (și sunt vreo 5). Problema e că, atunci când m-am dus acolo, au zis că ei nu fac asta, că trebuie să completeze medicul de familie, că bla bla bla bla.

Așa că dă-i iar mesaj medicului. Explică-i. Și așteaptă-te să nu mai primești niciun răspuns. Ba chiar unul cu: peste câteva zile. din 03.07.2017 nu mai sunt la cabinet, adresați-vă medicului înlocuitor. Așa că sună medicul înlocuitor. Întreabă-l dacă poate face asta și fă un drum special până la București pentru că sistemul ăsta e de căcat și medicii se contrazic între ei cine trebuie să completeze ori ba.

M-am dus în București, Și, pe ploaia aia torențială de pe 3 iulie, m-am dus să mi se completeze fișa la medicul înlocuitor. Toate bune și frumoase. Am plecat la Târgu Jiu și, ghici ce, mi-am amintit pe la jumătatea drumului, când eram în tren, că fișa am uitat-o la București. Pentru că așa sunt eu. O amețită și jumătate. Dar e ok. Mi-a fost trimisă. Și, mândră și voioasă m-am dus la un centru în Târgu Jiu să fac controlul la ortopedie, neurologie, ORL, oftalmologie, boli interne și psihologicul.

Iar singurele care au fost pe bune au fost oftalmologia, ORL-ul și psihologicul. În rest intrai în cabinet, îți punea ștampila, îți semna, îți trecea APT și gata, următorul, că trebuie să ne facem norma și pe ziua de azi, nu?

Și, întrebarea mea existențială era: bă, dacă am probleme cu genunchii, cu încheieturile, cu articulațiile și mi se blochează piciorul și nu mai pot apăsa frâna, sau se blochează pe accelerație? O să fac accident pentru că ei mi-au trecut APT fără să mă controleze. Sau dacă am boli psihice și apăs accelerația? Eu n-am nicio problemă de genul, dar dacă chiar e unul care are și se întâmplă ceva nasol? E o treabă serioasă care, în schimb, se tratează cu superficialitate. Ei vor doar să pună ștampilele pentru că oamenii au plătit, nu mai vor să vină și mâine și să nu facă scandal.

Pentru că da, oamenii sunt proști și fac scandal dacă stau mult la coadă pentru că medicul din cabinet chiar își face treaba. Cum s-a întâmplat la oftalmologie, de a ținut o doamnă mai bine de 15 minute, pentru că făcea o grămadă de teste. Iar oamenii săreau de fund în sus și făceau mișto că o operează, că e nu știu cum și că e nu știu ce.

În fine. Mi-am completat fișa. Am fost declarată aptă. Mi-am luat și cazierul, m-am înscris la școală și am început orele de legislație, care sunt foarte importante și la care îți recomand să mergi dacă vrei să faci școala de șoferi. Dar despre legislație, de unde învăț, ce învăț și așa mai departe, o să îți zic într-un alt articol.

Ce acte îți trebuie strict pentru înscriere

cazierul judiciar care poate fi ridicat de la orice secție de poliție cu buletinul și o cerere că e pentru examenul auto
copie a buletinului
o cerere de înscriere pe care o completezi la școala de șoferi
fișa medicală
aviz psihologic
bani pentru taxa care se percepe la început

Click pe mașinuță pentru alte articole despre școala de șoferi

iulie 14, 2017 2 comments

Personal

Din seria: Nu știu nimic despre fashion – Rochia lunii Iulie

by Daniela Bojincă iulie 13, 2017

written by Daniela Bojincă

Mai e puțin și vine jumătatea lunii iulie. Și apoi o să vină și august. Luna aia în care toată lumea se plângă că mai e puțin și trece și vara asta. Vine toamna. Gata cu vacanțele exotice și așa mai departe.

Așa că eu zic să profit cât mai pot și să îți prezint și luna aceasta o rochie, de pe site-ul celor de la JRV, care merge purtată vara, pe la evenimente, sau mai știu eu pe oriunde altundeva.

Acum vreun an de zile, când eram în SUA, îți povesteam tot pe aici că mie îmi place vara tocmai pentru că pot să port rochițe. Îmi place la nebunie să port rochițe colorate sau noncolore: albe sau negre. Totuși, pentru că e vară și nu vreau să atrag tot soarele pe mine, optez pentru rochițele albe, sau colorate cât mai deschis. Rareori port o rochie neagră. Poate doar dacă e seară sau e înnorat afară.

În luna iulie revin cu o rochie baby doll, simplă și albă

Ca în fiecare lună intru la cei de la JRV pe site zicându-mi dacă ar fi să cumpăr luna asta o rochie, ce rochie aș cumpăra? După cum bine ai văzut până acum, în fiecare lună aleg altă rochie. În funcție de starea mea din momentul respectiv și de cam unde mi-ar plăcea să o port în luna aia sau ceva.

Luna asta, spre exemplu, din multitudinea de rochii elegante, mie mi s-a pus pata pe o rochie baby doll, Angelia White. Adică pe rochia pe care o și poți vedea mai jos.

Rochia lunii iulie e din voal și cu un croi asimetric. Mi-a atrat atenția prin simplitatea și prin faptul că pare foarte confortabilă. Și e o rochie care nu te limitează să o porți doar la o anumită ocazie sau la mult prea puține. O poți lua cam peste la evenimente din astea care au loc ziua.

Sper că îți place rochia pe care am ales-o. Mie mi-a plăcut la nebunie. E printre preferatele mele dintre toate rochiile pe care le-am ales până acum. Iar luna viitoare am să aleg o rochie din categoria cu rochii de seară, căci luna viitoare o să fiu domnișoară de onoare și chiar sunt în căutarea unei rochii.

Dacă vrei să vezi și celelalte articole cu rochii faine, să știi că le poți găsi aici.

P.S.: Așa cum am mai spus și cum o să o mai spun, cu fiecare articol, nu știu nimic despre fashion. Tot ce citești aici este scris strict din perspectiva propriului meu gust și cam atât. În rest, habar n-am nimic despre teoria fashionului sau mai știu eu ce altceva.

iulie 13, 2017 0 comment

Filme

Transformers: The Last Knight / Ultimul cavaler

by Daniela Bojincă iulie 7, 2017

written by Daniela Bojincă

Transformers: The Last Knight / Ultimul cavaler este unul dintre acele filme pe care le-am văzut acum vreo două săptămâni și despre care apuc să scriu abia acum. L-am văzut în format IMAX la Cinema City și pot spune că a avut niște efecte tare faine care mi-au plăcut și care m-au făcut să fiu parte din film cu adevărat, nu doar să-l văd. Practic a respectat motto-ul IMAX: Ești parte din film, nu doar vezi unul!

Povestea filmului Transformers: The Last Knigt / Ultimul cavaler

Povestea filmului Transformers: The Last Knight / Ultimul cavaler e una simplă. Foarte simplă. Avem planeta Pământ. Unde locuiesc oamenii. Și unde au venit și niște transformers. Iar acești transformers, cât și oamenii, se împart în două mari categorii:

oamenii răi care vor să termine cu transformărșii de pe Pământ și transformărșii răi care vor să o termine de tot cu planeta Pământ ca să poată să renască ca o pasăre Pheonix propria lor planeta care, se pare, este într-un raport de yin și yang cu planeta noastră; doar una poate supraviețui.
și oamenii și transformărșii buni, care vor să conviețuiască cu toții în pace și să convingă celelalte tabere că există cu siguranță și o altă cale în afara distrugerii Pământului; cum ar fi să trăiască toți în armonie și pace chiar în locul pe care voiau să-l distrugă.

Și, după cum deja cred că te-ai prins, fix cele două puncte de mai sus reprezintă și povestea noului film Transformers. O poveste în care este în joc viața a două planete și a locuitorilor fiecăreia. Și doar una poate supraviețui. De asemenea, e o poveste în care Marea Britanie este centrul acesteia – și e interesantă abordarea.

Desigur, Optimus Prime și Megatron sunt din nou în centrul atenției.

Ce mi-a plăcut la filmul Transformers: The Last Knigt / Ultimul cavaler

Mi s-a părut interesantă povestea. În special partea asta cum că Pământul mai are un fel de frate și, într-un moment de impas, doar unul poate supraviețui preluând viața celuilalt. Și chiar e o luptă pe viață și pe moarte acolo.

Apoi, e interesant cum îl integrează pe marele vrăjitor Merlin în toată povestea asta. Și pe Regele Arthur din Camelot și istoria faimoasei mese. Și cum reinterpretează moartea lui Hitler și ce s-a întâmplat în Al Doilea Război Mondial. Practic, după ce Wonder Woman a rescris istoria Primului Război Mondial, Transformers vine și zice na, ia-o p-asta, că eu pot să rescriu mai multe istorii în același timp. Ceea ce e chiar foarte tare

Dintre actori cel mai mult mi-a plăcut de Anthony Hopkins care l-a jucat pe Sir Edmund Burton. Ultimul descendent al familiei Burton și care era cheia spre orice rezolvare. El știa de toate ca să rezolvi aproape orice pe tema asta. Nu pot spune că ceilalți nu mi-au plăcut, însă nu au avut același impact asupra mea precum Anthony Hopkins.

Așa cum îți spuneam și la începutul acestui articol, mi-au plăcut efectele IMAX, fapt pentru care îți recomand să-l vezi în acest format. Are niște efecte care fac filmul mai interesant și pun cumva în valoare povestea. Bine, ăsta-i rolul IMAX-ului pe Pământ.

Hai și tu să vezi filmul Transformers: The Last Knigt / Ultimul cavaler

Filmul a intrat în cinematografe din data de 23 iunie 2017, așa că te poți duce să-l vezi. Filmul este distribuit în România de RoImage 2000. S-ar putea să-ți placă.

Sursă YouTube (user Transformers: The Last Knight)

iulie 7, 2017 0 comment

Filme

5 motive pentru care merită să vezi Spider-Man Homecoming

by Daniela Bojincă iulie 6, 2017

written by Daniela Bojincă

Am văzut aseară filmul Spider-Man Homecoming, al celor de la Marvel, în sala IMAX de la Cinema City. Și vreau să-ți spun că mi-a plăcut enorm de mult. Atât de mult încât vreau să-ți înșir aici toate motivele pentru care eu cred că merită să te duci să vezi Spider-Man Homecoming de mâine, 7 iulie 2017. Și cam musai la IMAX. Asta dacă vrei să te bucuri de toată experiența.

Zic să încep să-ți enumăr motivele mele. Și anume fix ce m-a entuziasmat cel mai tare.

1. Noul Peter Parker, interpretat de Tom Holland, este de-a dreptul extraordinar

O să te îndrăgostești de el instant. Sau cel puțin mie așa mi s-a întâmplat. Noul Peter Parker e un licean super inteligent, care învață într-o școală plină de copii dotați intelectual. E pasionat de științe exacte și de tehnologie. Iar în timpul liber se ocupă de stagiatura pe care o are în cadrul companiei lui Tony Stark/Iron Man jucat de Robert Downey Jr.

Totuși, Peter Parker este mai mult decât atât. E adolescentul ăla inocent și naiv care spune lucruri amuzante fără să-și dea neapărat seama. E adolescentul ăla care vrea să se afirme și să arate întregii lumi de ce este el capabil. E întruchiparea perfectă a fiecărui adolescent: inocent, dar gata oricând de o năzbâtie și o aventură ca să le demonstreze adulților că se înșeală în privința lui și că, prin urmare, poate mult mai mult decât se așteaptă ei.

2. Glumele sunt ce trebuie să fie

Se integrează perfect în fiecare scenă și atunci când apar sunt exact ca o piesă de puzzle care lipstea, dar pe care tocmai ai găsit-o și ai pus-o acolo, ca să-ți definitivezi măreția lucrării. Exact așa sunt și glumele din film. Niște piese de puzzle care întregesc capodopera.

E una și cu bloggeri. Mie mi-a plăcut, în timp ce alții au fost mega atacați.

3. Povestea asta de reinterpretare a personajului Peter Parker e foarte faină

Așa cum ți-am zis și mai sus, Peter Parker e un licean super deștept, poate printre cei mai deștepți, care se bucură de o stagiatură în compania lui Tony Stark/Iron Man. Stagiatura asta este însăși punctul de formare al poveștii lui Spider-Man. Căci Tony Stark îl delegă să aibă grijă de propriul său cartier, să stea mai mult la sol și să fie ajutorul oamenilor din jurul lui cum ar fi să ghideze bătrânii în cartier, să dea jos pisicile din copaci sau mai știu eu ce alte din astea.

Peter Parker/Spider-Man se satură foarte repede de toate aceste atribuții care ajung să i se pară banale. Vrea ceva mai mult pentru că știe că poate mai mult. Vrea să se lupte cu răufăcători adevărați. Așa că face tot posibilul să caute adevărați răufăcători și ajunge chiar la unul dintre cei mai mari: Vulturele/Adrian Toomes jucat de către Michael Keaton care este, din nefericire pentru micul nostru Spider-Man, chiar tatăl fetei de care acesta este îndrăgostit. Dar poate că nu ar fi trebui să-ți spun asta, ca să nu stric unul dintre cele mai frumoase momente șocante (pentru mine așa a fost când Spider-Man a descoperit toată treaba asta).

Practic, Peter Parker e fix adolescentul ăla care nu ascultă de sfaturile adulților și nici de cursul vieții și vrea să se facă mai repede un om mare și cu responsabilități pe măsură. Așa că urmărește toată activitatea lui Vulture și a acoliților săi. Din curiozitate, un element care e în supra-doză în organismul fiecărui adolescent. Curiozitatea de a se descoperi pe sine, de a afla adevărul. Și pentru că vrea pur și simplu să-i demonstreze mentorului său că el nu este un simplu copil de 15 ani.

Desigur, atunci când ajunge să dobândească toate atribuțiile unui adult, își reconsideră dorința și îi cere Universului să-l pună din nou în rolul de adolescent fără prea multe responsabilități.

Mie îmi amintește foarte mult de mine acest comportament. Voiam și încă vreau să le demonstrez tuturor că, indiferent de vârstă, poți realiza lucruri mărețe. Și încerc să nu ascult pe nimeni și să fac fix cum cred eu că e mai bine pentru a reuși să descopăr lumea din jurul meu.

4. Efectele speciale și intro-ul IMAX sunt fabuloase

E unul dintre cele mai bune filme pe care le-am văzut la IMAX, lăsând deoparte povestea și orice altceva. Având în vedere ce efecte speciale am văzut în Spider-Man Homecoming la IMAX, nu-ți recomand să-l vezi în alt format. O să-și piardă mult din calitate și nu o să mai fie la fel de spectaculos.

De asemenea are un intro special atât pentru IMAX cât și pentru film. Nu-ți pot spune despre ce este vorba, deoarece consider că e ceva ce trebuie să vezi singur, cu ochii tăi.

5. Cele două after credits

E unul imediat la sfârșit și unul la sfârșit de tot, după toate cele înșirate. Să zicem că primul e așa și așa, în comparație cu ultimul. Ultimul merită absolut toată așteptarea și toată răbdarea care ți-a fost pusă la încercare pe durata creditelor care nu-s deloc puține. O să fie o surpriză tare plăcută și frumoasă. Și amuzantă.

Hai și tu să vezi noul Spider-Man Homecoming

Filmul Spider-Man Homecoming intră în cinematografe de mâine, 7 iulie 2017 și este distribuit de InterComFilm.

Așa cum ți-am zis, ți-l recomand strict în format IMAX. Sunt mult prea bune efectele, iar experiența o să fie cu totul alta decât dacă l-ai vedea într-un alt format. Marvel a făcut o treabă excepțională și i-a făcut lui Spider-Man o intrare de excepție în universul său.

Sursă YouTube (user Sony Pictures Entertainment)

iulie 6, 2017 0 comment

Filme

Everything Everything – un titlu banal și o poveste impresionantă

by Daniela Bojincă iulie 5, 2017

written by Daniela Bojincă

Am văzut acum vreo două săptămâni filmul Everything Everything la Cinema City România. Și am tot zis că am să scriu și am să scriu. Și uite că abia acum apuc. Așa sunt eu. Din diverse motive iau o pauză de lenevit, că nu pot să spun că fac ceva relativ util cu viața mea.

Dar, acum, zic că e timpul pentru recenzia acestui film. Un film cu un titlu enervant de banal. Sâcâitor. Obsesiv și care pare că, deși reprezintă absolut tot, nu spune nimic interesant, nimic de care să te agăți și să înțelegi ceva.

Asta la început. După ce o să vezi filmul, o să-i înțelegi titlul și o să-ți dai seama cât de potrivit este.

Povestea filmului Everything Everything

Maddy Whittier (Amandla Stenberg) este o tânără adolescentă care nu a văzut niciodată oceanul, deși stă la câțiva kilometri de el, n-a simțit niciodată cum razele soarelui îi ating pielea și nu a cunoscut niciodată viața dincolo de pereții casei în care locuia. Asta pentru că Maddy suferă de o boală incurabilă ce îi cauza o imunitate foarte slabă. Atât de slabă încât la cel mai mic contact cu exteriorul i-ar fi provocat moartea. Așa că Maddy cunoaște doar viața din casa ei închisă ermetic.

Asta până când, în casa de lângă, se mută Olly Bright (Nick Robinson), băiatul de care se îndrăgostește și cu care comunică prin mesaje și prin intermediul ferestrei de la cameră. Iubirea pe care o dezvoltă pentru Olly o face să-și riște propria viață și să-și dorească să cunoască lumea exterioară. Să simtă atingerile razelor soarelui și ale apei oceanului și să cunoască ce înseamnă să-ți fluture vântul părul și să-ți mângâie pielea. Totul împotriva regulilor mamei sale.

Ceea ce avea să descopere în lumea exterioară, avea să-i schimbe și viața definitiv. Și practic aia e cea mai interesantă parte a filmului. Și sunt sigură că o să-ți placă și ție, așa cum mi-a plăcut și mie.

Ce mi-a plăcut la Everything Everything

Mie mi-a plăcut să o revăd pe micuța Rue, din The Hunger Games, în rolul principal al lui Maddy. S-a dezvoltat atât de frumos și, la fel ca în The Hunger Games, regăsim un personaj pur, frumos și plin de inocență. E frumos să revezi actori în alte roluri, dar la fel de frumoase.

Mi-au plăcut și locurile în care s-a filmat filmul. În special plajele din Hawaii. Sunt niște cadre superbe.

Apoi, cel mai mult mi-a plăcut povestea și toate etapele prin care această poveste trece. M-am identificat puțin cu personajul și m-am integrat parțial în poveste. Acum vreo 11 ani și jumătate, după ce m-am operat pe inimă, mi s-a interzis să mai iau contact cu exteriorul o perioadă. Iar mama era foarte stresată să fie totul curat, sterilizat, etc., ca să nu fac vreo infecție și alte cele. Dar la mine a fost temporar. Totuși, știu ce înseamnă să vrei să ieși afară și să nu poți. Sau să vrei să faci ceva și să nu poți, că ești limitat de niște reguli foarte stricte.

Pentru că am trăit oarecum o mică parte din povestea ei, am reușit să o înțeleg și să îi ofer personajului mai mult decât o simplă compasiune. E groaznic pentru un copil să nu poată să facă nimic din ceea ce își dorește și aproape orice să-i fie interzis.

Hai și tu la film

Dacă vrei să descoperi de ce acest titlu și ce se află dincolo de zidurile în interiorul cărora a fost închisă Maddy, te invit să vezi acest film la Cinema City România. A intrat în cinematografe din data de 23 iunie 2017, are 96 de minute și este distribuit de Forum Film Românnia.

Sursă YouTube (user Warner Bros. Pictures)

iulie 5, 2017 2 comments

Filme

Once upon a time in Venice – Câinele… sau viața?

by Daniela Bojincă iunie 28, 2017

written by Daniela Bojincă

Săptămâna trecută am văzut filmul Once upon a time in Venice sau Câinele… sau viața? în română și m-am gândit să-ți povestesc și ție câte ceva despre el. Poate îți place și vrei să-l vezi.

Povestea filmului Once upon a time in Venice – Câinele… sau viața?

Steve Ford (Bruce Willis) este detectiv privat în Los Angeles și investighează diverse cazuri, pentru diverși clienți. E un om cunoscut de toată lumea, care știe pe oricine și află cam orice.Având deja o investigație în desfășurare, lucrurile se complică când casa surorii sale este spartă și i se fură câinele, Buddy, care era în grija nepoatei sale cât el era la muncă.

Buddy devine motivul pentru care Steve își riscă chiar și viața, ajungând să investigheze mai multe cazuri deodată, să negocieze cu răpitorii și să descopere nenumărate lucruri care aveau să-l ajute nu numai în recuperarea cățelului său, ci și în depistarea unor infractori.

Ce mi-a plăcut la filmul Once upon a time in Venice – Câinele… sau viața?

Chiar dacă nu m-a dat pe spate, mi-a plăcut povestea ca idee. Adică mi-a plăcut treaba asta cu câinele – cel mai bun prieten al omului. Câinele, care îți e mereu alături și că, uneori, și oamenii și-ar risca uneori până și viața ca să își recupereze câinele, ori să-i fie alături. Știți voi pozele alea cu câinii de pe mormintele stăpânilor, sau în fața ușilor de spital? Ei bine, în cazul de față se cam inversează rolurile, iar Steve ar face ori pentru prietenul său Buddy.

Dacă îți place Games of Thrones și îți e dor de Jason Momoa în rolul de băiat rău, te invit la film. Ai să-l vezi pe Khal Drogo în varianta de mexican interlop. Și e așa o paralelă interesantă și amuzantă. E maxim de amuzant să compari cele două personaje.

Mi-a plăcut de John Goodman. E amuzant în depresia lui existențială. O să-ți placă de el.

Hai și tu la filmul Once upon a time in Venice – Câinele… sau viața?

Dacă vrei să vezi un film în care omul este cel mai bun prieten al câinelui, te invit la cinema. Filmul a intrat în cinematografe din data de 23 iunie 2017 și este distribuit de Ro Image 2000.

https://www.youtube.com/watch?v=leKJxUREpFU

Sursă YouTube (user ONE Media)

iunie 28, 2017 0 comment

Filme

Unlocked – un film care te ține în priză de la început până la sfârșit

by Daniela Bojincă iunie 22, 2017

written by Daniela Bojincă

Am văzut săptămâna trecută filmul Unlocked la Cinema City. Un film care te ține în priză de la început și până la sfârșit. Sau cel puțin atât de tare m-a prins pe mine, că l-am simțit ca fiind într-o continuă acțiune. Mereu se întâmpla ceva și nu erau momente moarte și plictisitoare. Eram cu sufletul la gură mai tot timpul. Și tocmai de asta vreau să ți-l recomand și ție. E un film de acțiune excepțional, cu o poveste pe măsură.

Povestea filmului Unlocked

O avem în prim plan pe Alice Racine (Noomi Rapace), care a fost una dintre cele mai bune investigatoare ale CIA, dar care s-a retras din activitate din cauza faptului că nu a putut să oprească un atac terorist din 2012 de la Paris, în urma căruia a existat un număr semnificativ de victime. Eșecul o obsedează permanent și nu vrea să renunțe la actuala poziție de agent sub acoperire din cauza fricii de a nu o da din nou în bară.

Totul se schimbă când este informată prin manipulare și complot tocmai de către cei pe care trebuia să-i prindă că Londra avea să fie în curând sub atacul unui atentat cu bombe chimice pe un stadion unde veneau oameni din toată lumea. Prin urmare boala respectivă s-ar fi răspândit la nivel global. Un atentat pus tot pe umerii lui Allah și care are în spate un scop nobil.

Astfel, manipulată, Alice reintră în rolul de investigator. Și o să-ți placă cât de bună e și cât de abilă e să obțină informațiile. Povestea se complică însă când intră în horă și Jack Alcott (Orlando Bloom) care are parte de o transformare foarte interesantă și neașteptată.

Ce mi-a plăcut la filmul Unlocked

Mi s-a părut tare faină povestea și cum au construit totul în jurul subiectului. E captivantă de la început până la sfârșit, fără momente moarte și plictisitoare și cu foarte multe momente de întorsături ale situației, ale părților bune și ale părților rele. M-a captivat cu totul tot firul poveștii.

Mi-au plăcut tare mult și personajele, desigur. Și alea rele și alea bune pentru cum și-au interpretat rolurile. Naomi Rapace este absolut genială în rolul ei de investigatoare, iar personalitatea personajului e fix ceea ce trebuie. Apoi, Orlando Bloom în rolul de băiat bun-rău este la fel de fain. E fix genul ăla de personaj pe care l-ai pupa și l-ai omorî în bătaie în același timp. Iar mie îmi place genul ăsta de personaj. Și, nu în ultimul rând, mi-a plăcut de Michael Douglas în rolul lui Eric Lasch, fostul șef al lui Alice, care este unul dintre personajele cheie ale acestui film. Iar la sfârșit putem spune că dă lovitura de grație, deși nimeni nu se așteaptă la asta.

Sfârșitul. Deci sfârșitul îți demontează toate presupunerile tale despre cum s-ar putea termina filmul și care i-ar putea fi sfârșitul. Dar absolut toate. Ceea ce îl face să fie un sfârșit extraordinar de bun în care totul se termină cu bine și nu prea.

Hai și tu să vezi filmul Unlocked

Dacă îți place să fii ținut în priză într-o poveste de la început până la sfârșit, sigur o să-ți placă să vezi și filmul Unlocked. A intrat în cinematografe din 16 iunie 2017 și este distribuit de Forum Film România.

Sursă YouTube (user Zero Media)

iunie 22, 2017 0 comment

Personal

Din seria: Nu știu nimic despre fashion – Rochia lunii Iunie

by Daniela Bojincă iunie 22, 2017

written by Daniela Bojincă

Gata. Pot spune că a venit în sfârșit vara. Și odată cu ea pot spune că a venit în sfârșit și vacanța. Am scăpat de facultate. De stresul examenelor și de tot ceea ce vine împreună cu cele două la pachet. Acum pot spune în sfârșit că îmi curge prin vene libertatea. Acest sentiment extraordinar care îți umple sufletul de bucurie și voie bună și-ți dă așa un chef să ieși afară din casă chiar și pe temperaturi ridicate, ori vreme din asta urâtă cum a fost până mai ieri. Și a venit și timpul unui nou articol despre fashion.

Și, dacă am scăpat de febra examenelor, de cursuri și de orice înseamnă facultate, zic că a venit timpul să-mi reiau și activitatea de pe blog. Așa că am să încep cu un articol din seria mea despre fashion, o serie despre care habar n-am și despre care spun doar ce-mi place și ce-aș purta eu în funcție de gusturile mele.

Fashion: Ca de sfârșit de sesiune și facultate, ar merge o rochie retro

Data trecută am ales o rochie din categorie rochiilor de seară, că tot îmi începea sezonul de nunți. Iar acum am să aleg din multitudinea de rochii elegante o rochie retro care mi se pare mie că se potrivește la fix cu perioada asta a mea în care experimentez libertatea absolută.

Modelul acestei rochii retro îmi place la nebunie. Mi s-a pus pata în ultimul timp pe rochițe cu alb și niște pete de culoare, exact ca cea de mai sus. Când o privesc mi se pare că-mi dă așa o stare de bine, de pozitivism și mă face să zâmbesc. Și cred că așa ar trebui să ne simțim în hainele pe care le purtăm. Să ne simțim comfortabil în pielea noastră și să ne placă în primul rând nouă cum ne stă. Mie, spre exemplu, hainele îmi dau o stare de bine atunci când sunt deschise la culoare, când par vii și când parcă radiezi așa prin ele. Să zicem că e vorba de o mai mare siguranță de sine.

Mi-au plăcut încă de mică rochiile retro ale maică-mii. Chiar am vreo trei prin dulap. Îmi plăceau și încă îmi plac pentru volănașele lor de la baza rochiilor și că erau vaporoase. Și mi se păreau atât de drăgălașe și de fine, încât mă îmbrăcam în ele când nu era pe acasă (așa, ca orice copil mic fascinat de ce are mama prin dulap).

Dacă vrei să vezi și celelalte articole cu rochii faine, să știi că le poți găsi aici.

iunie 22, 2017 0 comment

Filme

Overdrive – un film pentru cei pasionați de mașini

by Daniela Bojincă iunie 20, 2017

written by Daniela Bojincă

Săptămâna trecută am văzut filmul Overdrive. Un film pe care ți-l recomand și ție dacă ești pasionat de mașini și vrei să vezi toată colecția de Ferrari-uri în același loc. O să-ți încânți privirea cu unele dintre cele mai frumoase bijuterii, fie că ești femeie sau bărbat. Din punctul ăsta de vedere mie mi-a plăcut la maxim filmul Overdrive. Îmi plac colecțiile de mașini încă de când i-am distrus tatei toată colecția de machete Ferrari. Am fost un copil escepțional încă de mică.

Povestea filmului Overdrive

Doi frați vitregi Andrew Foster (Scott Eastwood) și Garrett Foster (Freddie Thorp). Hoți profesioniști de mașini scumpe, în general mașini de colecție, fură într-o zi un Bugatti 1937 de la un interlop (Jacomo Morier – Simon Abkarian) pentru alt interlop. Morier, după ce taie și spulberă pe oricine pentru bijuteria lui, îi pune pe cei doi, ca să-i ierte, să fure o mașină de la cel mai aprig dușman al său, Max Klemp (Clemens Schick). Și nu orice mașină, ci un Ferrari pe care acesta îl primise cadou de la tatăl său în momentul în care preluase ca moștenire afacerile acestuia.

Misiunea asta nu seamănă însă cu niciuna de dinainte. Totul se complică pentru cei doi frați prinși în războiul a doi mari interlopi din Marsillia. Problemele celor doi se agravează, iar povestea ia o întorsătură neașteptată. Fapt ce aș putea spune că a fost chiar surpriza acestui film. Lovitura de final, ca să zic așa. O lovitură excepțională.

Ce mi-a plăcut la filmul Overdrive

Mașinile. Am adorat mașinile. De fiecare dată când apărea câte o mașinuță de colecție eu eram în culmea fericirii. Sunt o adevărată încântare în film și sunt sigură că o să-ți placă și ție la fel de mult.

Actorii. N-am să spun nimic despre Scott Eastwood aici. Majoritatea era acolo pentru el. Eu am descoperit un actor și mai fain, pe Freddie Thorp. Are 21 de ani și este la al 3-lea sau al 4-lea film. Mi-a plăcut la nebunie atitudinea sa din film și cum și-a jucat rolul. Merită să-l vezi cum joacă și să aștepți și următoarele filme cu el. Desigur, Ana de Armas, Gaia Weiss, Clemens Schick și Simon Abkarian au fost senzaționali și au dat un plus filmului

Locațiile filmărilor. Sunt fabuloase. Marisillia este superbă. O să fie o adevărată încântare și o să-ți dorești să mergi și tu în locurile alea.

Povestea în sine, în special finalul. Filmul nu pot spune că m-a captivat de la început până la sfârșit. A avut niște puncte moarte, ca să zic așa. Niște momente care nu m-au făcut să simt nimic. Spre sfârșit, însă, filmul a devenit nemaipomenit de bun. Iar sfârșitul a fost de-a dreptul genial. Nimic nu te-ar fi făcut să te aștepți la așa ceva. A fost o întorsătură de situație excepțională.

Hai și tu la filmul Overdrive

Dacă îți plac mașinile de colecție și vrei să vezi unele dintre cele mai frumoase bijuterii într-un singur loc, te invit să vezi și tu filmul Overdrive, să te bucuri de locații, actori, mașini și poveste. Filmul a intrat în cinematografe din 16 iunie 2017 și este distribuit de Vertical Entertainment.

https://www.youtube.com/watch?v=NyQUe80IXt8&t

Sursă YouTube (user FilmTrailerZone)

iunie 20, 2017 0 comment

Filme

Cars 3 – un film pentru copilul din tine

by Daniela Bojincă iunie 15, 2017

written by Daniela Bojincă

N-am mai scris de ceva vreme, deși am mai ieșit din casă, ca să zic așa. Iar vinovată se face sesiunea de care scap bucuroasă sâmbătă. Dar, pentru că am trecut de examenele grele, ieri mi-am permis să ies la film și să văd Cars 3 la Cinema City.

Ador seria asta. Atunci când a apărut pentru prima dată, prin niște desene pe Disney Channel, a făcut parte din copilăria mea. Eram fascinată de Fulger și aventurile lui la cei 11 ani ai mei. Și, desigur, să nu-l uităm pe Bucșe. Ruginitura aia amuzantă, gata să dea oricând un sfat prietenilor săi și să ne facă pe noi să râdem. Iar eu sunt precum un copil de 11 ani (iar înălțimea mă ajută), când vine vorba de lucruri care au făcut parte din copilăria mea. M-am bucurat atât de tare la filmul ăsta și am râs atât de mult, încât n-am cum să nu ți-l recomand și ție. Copilului din tine sigur o să-i placă. Copilului din mine, spre exemplu, i-a plăcut enorm de mult. Atât încât să nu mai vrea să plece din sală.

Povestea filmului Cars 3

Când am ieșit de la film (mai că n-aș fi ieșit și mai așteptam să mai apară încă o scenă de after credits – da, e una, nu pleca la generic), mi-am zis: ce bine că nu m-am uitat la trailer, pentru că n-aș mai fi fost impresionată la fel de tare de poveste. Asta pentru că noile aventuri ale lui Fulger și-ar pierde din farmec dacă ai afla ceva dinainte. Așa că am să încerc să-i spun povestea cât de pe scurt pot eu, astfel încât să fii și tu la fel de surprins ca mine de tot ceea ce se întâmplă. Și tu să nu te sperii de trailer ca mine. M-am uitat la el chiar înainte să-l pun în articol și nu dezvăluie absolut nimic din ceea ce n-ar trebui. E unul dintre acele trailere foarte bine făcute. Te asigur de asta.

Fulger McQueen este în plin sezon de curse. Însă, așa cum el a fost un începător și i-a învins pe greii curselor când era tânăr, acum este rândul noii generații să preia conducerea în clasament. Fulger nu poate însă accepta asta chiar atât de ușor. 95 este la fel de încăpățânat cum îl știm și vrea să renunțe atunci când spune el stop, nu când îi sugerează alții. Exact ce ar trebui să facem și noi în viață – să încercăm toate posibilitățile până când o găsim pe cea învingătoare. Drept urmare Fulger McQueen nu renunță atât de ușor. Își caută motivația chiar și în locuri în care nimeni nu ar căuta-o. Își testează limitele și încercă să devină din ce în ce mai bun. Dacă reușește asta, cum exact încearcă să facă și până unde ajunge Fulger cu încăpățânarea lui, te las să vezi chiar din film.

Ce mi-a plăcut la filmul Cars 3

Mesajul. Îmi plac filmele cu mesaj. În special cele pentru copii. Cred că, la fel ca și cărțile, filmele ar trebui să ne transmită un mesaj asupra căruia să reflectăm. Și asta mai ales când vine vorba de copii. Un stimulent pentru a face bine, pentru a fi mai bun și a lăsa ceva frumos în urma ta e ceea ce fiecare dintre noi avem nevoie. Iar Cars 3 are acest mesaj pentru noi, cât și pentru cei mici. Iar mesajul e unul simplu și frumos: Nu renunța înainte să încerci tot ce-ți stă în putință pentru a reuși!

Povestea. Da, mi-a plăcut cum e construită povestea și anume etapele prin care trece Fulger McQueen din punct de vedere emoțional în toată treaba asta campionatul și incapabilitatea de a întrece noua generație și de a fi mai bun ca ei. Sunt stări emoționale prin care trecem și noi atunci când simțim că ceva ne dărâmă, că nu putem reuși să răzbim printre cei din jurul nostru și că timpul nostru s-a dus, iar acum e rândul celor care vin din urmă să demonstreze ce pot. Mi-a plăcut cum s-a dus povestea spre faptul că poți schimba lumea oricând, în special când ceilalți nu-ți mai dau nicio șansă.

Momentele comice. Ohohoo, sunt din plin! Pregătește-te să te ții cu mâinile de burtă și să râzi cu lacrimi de Fulger, Bucșe și Ramirez (noua antrenoare a lui Fulger McQueen). Momentele comice dintre Fulger și Ramirez sunt excepționale. Unul dintre ele o să-l vezi și-n trailer.

Grafica. Desigur, suntem în 2017, iar grafica este excepțională. Se vede o diferență majoră între 2006, 2011 și filmul de anul acesta. E o adevărată încântare să privești mașinuțele alea drăgălașe atât de bine evidențiate și șlefuite pe marele ecran.

Am și un moment comic preferat. N-am să-l descriu aici, dar am să-ți spun că e vorba despre o aluzie la paparazzi de a izbucnit toată sala în hohote de râs. Desigur, e vorba de paparazzi americani care agasează efectiv oamenii. Și e așa o lovitură dulce sub centură, de numa.

Dublajul. Multă lume refuză să vadă filmele dublate. Nici mie nu-mi plac toate pentru că strică farmecul animației și uneori chiar și povestea – nu mai e atât de amuzantă și nici atât de captivantă. Dar aici dublajul e ce trebuie. E exact ceea ce trebuie să fie.

Hai și tu la Cars 3

Dacă vrei să bucuri copilul din tine și, eventual, copiii din dotare dacă ai, zic că merită să te duci să vezi acest film. E plin de momente amuzante, de momente emoționante și de aventură. Cars 3 intră de mâine, 16 iunie 2017 în cinematografe și este distribuit de CineForum.

Sursă YouTube (user Disney•Pixar)

iunie 15, 2017 0 comment

Newer Posts

Older Posts