Nu știu câți dintre voi știu, dar ieri, 11 mai 2017 a avut loc, la Muzeul de Artă din București, fostul palat regal, în sala Auditorium, o întâlnire între cetățenii Români (vreo 500 și ceva) și Președintele Comisiei Europene, domnul Jean Claude Juncker.

Ideea a fost de a se discuta cu oamenii prezenți despre viitorul Uniunii Europene, despre viitorul nostru, al tuturor și despre cum or să continue lucrurile de acum înainte. Acum ceva timp, Jean Claude Juncker a elaborat cinci scenarii în ceea ce privește viitorul Europei într-o Cartă Albă pe care o puteți citi aici.

De luat în seamă este ceea ce a spus în special despre unul dintre planuri, cel mai controversat dintre toate, cu „Europa cu mai multe viteze”: „Mai bine o Europă cu mai multe viteze, decât o Europă fără nicio viteză, care stă pe loc.” Fapt ce nu poate fi contrazis.

Timpul, din păcate, a fost de o oră și jumătate. Din care, mai bine de o jumătate de oră a vorbit moderatorul și câțiva invitați din România. De parcă ei n-ar fi putut vorbi în orice altă circumstanță și să mai lase o jumătate de oră în plus discuției cu cetățenii. Că practic de aia eram toți acolo. Pentru discuția cu Președintele Comisiei Europene și nicidecum pentru altceva.

În cadrul dialogului despre viitorul Europei s-au pus, desigur, câteva întrebări. Până în 10 persoane (din 500+) au reușit să pună întrebări. Ceea ce mi se pare un raport destul de mic. Dar o să revin la treaba asta după ce am să prezint aici întrebările și răspunsurile pe care le-am prins.

dialog cu cetatenii romani si jean claude juncker

1. Ce ar trebuit făcut pentru a ține sub control corupția din România?

Juncker: Corupția este destul de mare în România, dar nu este singura țară coruptă. Ar trebui combătută prin cooperare, respectarea separației puterilor în stat etc. și luptând cu adevărat împotriva corupției nu doar simulând asta.

2. Care este cauza ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană și dacă considerați că i-ar mai urma și alte țări exemplul?

Juncker: Nu știu de ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, dar cred că este o greșeală pentru că Marea Britanie nu poate fi la fel de puternică în afara ei, cum este în cadrul uniunii (în traducere: dacă ești într-un grup, ești mai puternic cu grupul ăla de 27, decât ai fi singur, fără ei și oarecum împotriva lor, grupul o să fie mai puternic decât tine).

Peste câțiva ani niciun stat european nu va mai face parte din G7, iar asta denotă pierderea din importanță la nivel global. Prin ieșirea Marii Britanii pierdem din populație și din influență politică și monetară (80% din PIBul mondial este din afară Europei).

În Uniunea Europeană s-au făcut anumite greșeli care au permis ieșirea Marii Britanii (probabil se referea la clauza nouă din Tratatul de la Lisabona, ori la o problemă pe care ajung să o menționeze mai târziu legată de populismul apărut și nerăpus încă din fașă pentru că l-au considerat neimportant, iar acum regretă asta). Nu mă tem că o să iasă și altele. O să vadă la autopsia Marii Britanii (a sunat cam ciudat treaba asta) că nu merită.

3. Mulți români pleacă din țară. Care credeți că sunt factorii importanți: politici sau economci?

Juncker: Ambii factori cred că sunt importanți. România ar trebui să muncească mai mult pentru satisfacerea nevoilor și pentru îmbunătățirea traiului (cred că asta știam și noi, ideea e CUM SĂ FACEM ASTA, că în rest sunt niște truisme). Nu trebuie să ne părăsim patria.

4. România se află pe ultimele locuri în ultimul raport European. Cum ar trebui să procedeze pentru a crește, de exemplu, calitatea și nivelul de trai (se află pe locul 27 din 28)? (vezi raportul aici)

Juncker: România nu a acumulat pierderi din cauza sa, ci din cauza istoriei. Totuși, România face progrese.

Pe 2014-2020 s-au alocat 30 MLD Euro pe care ar trebui să le folosească cum trebuie.

Crețu (comisar European): Rata de absorție până acum este foarte mare (peste 90% zicea) și nu s-a pierdut niciun Euro (ummm, say whaaaaat? – cred că cele mai mari furturi, la ora actuală, în România, se fac prin și din fondurile europene, că doar, să nu ne dăm după deget, sunt o grămadă de project manageri care ia măcar un sfert din fondurile pentru proiect și fac mânării din alea cu facturi mari și bani mai puțini dați în realitate pentru anumite chestii – lucruri știute de tot omul, dar neacceptate de nimeni, din păcate).

***Zicea, tot în cadrul acestei discuții, tot dânsa, cum că a fost tot așa la nu știu ce dezbateri și tinerii de acolo nu știau că 90% din drumuri/poduri/clădiri au fost făcute și recondiționate din fondurile europene. Au fost. Adevărat. Dar în ce hal? Că îs toate crăpate la nici câțiva ani și unele chiar după câteva luni? În ce fel? Când durează nu știu câți ani să facă nici câțiva kilometri? Să trimită cineva oamenii ăștia în teren, înainte să se laude cu lucruri pe care, într-adevăr, le-au făcut, dar sunt făcute prost. Nu din vina lor, ce-i drept. Sau poate și din vina lor, dar prea puțin din vina lor. Mai mult s-au risipit fondurile alea europene decât investit.

5. Ce măsuri se pot lua privind influențele populiste ale Rusiei și ce părere aveți despre o armată europeană?

Juncker: Nu cred că o armată europeană ar fi răspunsul potrivit. Trebuie să existe dialoguri constructive și nu conflictuale ca până acum cu Rusia. Nu cred într-o armată europeană și sunt împotriva acestui concept.

Crețu: O măsură ar fi opunerea curentului populist. Problema este că nu ne-am luptat cu el încă din față, când a apărut. Acum 1/3 din Europa este populistă.

6. Ce părere aveți despre Turcia și aderarea în UE?

Juncker: Până în 2019 nu va mai adera niciun stat pentru că nu îndeplinesc condițiile de aderare, iar Turcia nu va intra cu siguranță imediat pentru că situația este foarte tensionată.

7. Cum să existe o schimbare de optică la nivelul leadershipului politic din România?

Juncker: Competențele Uniunii Europene sunt reduse în acest sens, însă trebuie căutate toate posibilele soluții, poate chiar și de într-ajutorare și prin sfaturi. O mai mare dimensiune acordată socialului și un dialog permanent între liderii politici din România și Uniunea Europeană.

8. Despre perspectivele finanțării Erasmus și Erasmus+ și neîmpărțirea fondurilor cu alte programe

Juncker: Porgramul Erasmus este unul dintre cele mai mari reușite politice ale Uniunii Europene (da, chiar este!). Îmi doresc ca acest program să fie extins și la nivelul liceelor. Deocamdată însă s-a scăzut bugetul, ceea ce nu mi se pare OK.

Și a zis și o chestie tare faină: prin program s-au cunoscut tineri și s-au căsătorit. Și au făcut copii. Deci putem spune că sute de mii de copii sunt rezultatul acestui program.

Și cam astea au fost întrebările. Plus două la care domnul Jean Claude Juncker nu a răspuns. La una deloc, nici măcar nu a lăsat moderatorul omul să-și termine ce avea de zis (ceea ce mi s-a părut grosolan, lipsă de bun simț, educație, maniere și ce mai vreți voi), iar la una evaziv.

Ce nu mi-a plăcut în cadrul dialogului cu domnul Jean Claude Juncker

Un domn octogenar, la un moment dat, în dialogul ăsta cu cetățenii a vrut să-și spună un of, o nemulțumire și să primească măcar o clarificare. Avea, ce-i drept, un discurs mult prea lung pentru timpul alocat (dar știți voi, organizatorii, 500 de oameni, mai puțin de o oră, nu-i tocmai ok) și n-a pus întrebarea clar și la obiect. Totuși, când moderatorul a văzut că vrea să zică ceva de rău, o întrebare foarte critică a acționat fix așa: „Da, mulțumim, altă întrebare în sală mai avem?”. A rugat echipa tehnică să-i oprească microfonul și a lăsat omul în pom și pomul în aer. Iar când domnul respectiv îi cerea să i se răspundă și lui la întrebare, moderatorul era ironic și zicea: „Da, o să vă răspundă la întrebare după încheierea dialogului!”, adică niciodată, altfel spus. Absolut dezgustătoare această atitudine din partea unui om desemnat de Calea Europeană să fie acolo. Nu-mi amintesc numele, că m-a dezgustat atât de tare atitudinea, încât i-am uitat complet numele (Dan și ceva… dar nu-mi amintesc).

Mi s-ar fi părut ok ca Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, să ia atitudine și să roage omul să-și spună întrebarea clar și concis, scurt și la obiect, dacă poate, pentru a înțelege care este exact aspectul cu care vrea să-l lămurească. Dacă nu poate, asta e, mergem mai departe. Însă a ales să-l ignore. Ceea ce nu face o impresie prea bună într-un DIALOG CU CETĂȚENII ROMÂNI. Adică, unde naiba a fost dialogul cu omul acela în cazul de față?

Pe lângă aceste întrebări, au mai fost două pentru noi, publicul. Întrebări la care am răspuns printr-un sistem de vot electronic. A fost una la început și una la sfârșit. Și am să te las pe tine să tragi concluziile, cel care citești.

sistem de vot electronic

1. Credeți că viața voastră s-a schimbat/a devenit mai bună în ultimii 10 ani de când România este membră în Uniunea Europeană?

Această întrebare a fost pusă la început. Iar procentul DA/NU a fost de:

viata in uniunea europeana juncker

2. Considerați că vocea vă este auzită la nivelul Uniunii Europene?

Aceasta a fost întrebarea de la final, după ce au reușit să vorbească mai puțin de 10 oameni din peste 500 prezenți. Și după incidentul cu domnul octogenar și cu încă un domn a cărui întrebare nu a fost considerată întrebare deși ea era o întrebare. Asta spune multe despre reușita dialogului și cât de auziți ne-am făcut nelămuririle, problemele, consternările, etc. Iar procentul DA/NU a fost de:

vocea auzita in uniunea europeana juncker

Deși 57% au zis că DA, acei 43% n-ar trebui deloc ignorați. E un număr foarte mare.

Cam asta a fost în cadrul dialogului cu cetățenii români al domnului Juncker, Președinte al Comisiei Europene. Am să las aici un live pentru a observa integral cele substrase de mine. E interesant de urmărit. Spune multe despre Uniunea Europeană în momentul de față.

Și cel din Parlamentul României.

Facebook Comments
https://danielabojinca.ro/wp-content/uploads/2017/05/dialog-cu-cetatenii-romani-si-jean-claude-juncker-670x335.jpghttps://danielabojinca.ro/wp-content/uploads/2017/05/dialog-cu-cetatenii-romani-si-jean-claude-juncker-150x150.jpgDaniela Bojincă - PishkyCulturăcomisia europeană,dialog cetateni,Jean Claude Juncker,presedinte comisia europeana,uniunea europeana,viitorul europeiNu știu câți dintre voi știu, dar ieri, 11 mai 2017 a avut loc, la Muzeul de Artă din București, fostul palat regal, în sala Auditorium, o întâlnire între cetățenii Români (vreo 500 și ceva) și Președintele Comisiei Europene, domnul Jean Claude Juncker.Ideea a fost de a se discuta...