• Home
Daniela's Blog
keep your memories alive
Tunelul Feroviar Lujerului
Calatorii

Excursie prin București – Tunelul Feroviar Lujerului

by Daniela Bojincă februarie 28, 2016
written by Daniela Bojincă

Tunelul Feroviar Lujerului

De când m-am mutat în București, am aflat de tipul de la Arhiva de geografie (aka Andrei Ionel) și de excursiile lui organizate prin București, ba pe la Lacul Morii, ba pe Dealurile Bucureștilor, ba pe nu mai știu unde. Știți voi, Facebook îți arată evenimentele din apropiere pe care le crede el ca fiind relevante pentru tine. Iar pe mine, din câte se pare, m-a nimerit.

Din septembrie tot încerc să ajung și eu la un tur de-al lui prin București. Doar că, nu știu cum se făcea, dar de fiecare dată rămâneam doar cu going-ul dat și cu prezența lipsă. Până ieri când, fie ploaie, fie vânt, mi-am zis că merg orice ar fi. Așa că pe la 9:45 eram în față la metrou Politehnica. Noroc că stau aproape și, deși m-am trezit la 9:24, am reușit să ajung la ora stabilită. Nici dacă mi-aș fi pus în gând să fiu atât de punctuală, nu aș fi fost.

Tunelul Feroviar Lujerului este paralel cu Pasajul Lujerului și a fost construit ca să fluidizeze traficul, într-una dintre intersecțiile principale, băgând șinele de cale ferată pe sub șosea, către depoul de la granița dintre Lujerului și Crângași. Doar că, fiind un popor foarte delăsător și uneori bătut în cap, am lăsat tunelul ăla să se degradeze în ultimul hal și, din câte am observat cu proprii mei ochi, l-am lăsat să devină o groapă de gunoi și un focar de infecții (atât de nesimțiți suntem – și cică aspirăm la titlul de Capitală Culturală Europeană; pardon, civilizați… voiam să spun că suntem foarte civilizați). Nici nu vă închipuiți câte gunoaie sunt acolo. La ieșire am escaladat un munte efectiv.

Înăuntru, dacă vreți să mergeți și voi, să știți că-i nămol. Mult nămol și… multe gunoaie. Iar la ieșire, pe linia de cale ferată sunt bălării. Foarte multe bălării pe care nu s-a îngrijit nimeni să le taie de pe acolo și, eventual să le smulgă. De ce să avem o capitală frumoasă, când putem trăi într-o junglă, la propriu?

tunelul feroviar lujerului 1 tunelul feroviar lujerului 2 tunelul feroviar lujerului 3

În final, am ajuns la depou pe care, însă, l-am văzut doar de la distanță. Și i-am făcut și o poză, că n-am mai fost niciodată atât de aproape de intrarea într-un depou și n-am văzut niciodată o ușă anti-atomică.

https://www.instagram.com/p/BCS-0V5HvJ8/?taken-by=danielabojinca

Personal, cred că astfel de trasee ar avea potențial turistic. E interesant să vezi așa ceva, dat fiind faptul că nu le vezi zilnic. E interesant să ți se povestească despre ideile geniale ale unora, care au fost lăsate baltă de alții mai deștepți decât ei.

Iar dacă vreți să vedeți poze faine, calitative, făcute cu aparatul, puteți intra aici. Sunt postate de alți participanți pe pagina evenimentului.

februarie 28, 2016 6 comments
0 FacebookTwitterPinterestEmail
jucăm
Personal

Ce ne mai jucăm?

by Daniela Bojincă februarie 27, 2016
written by Daniela Bojincă

jucăm

E sâmbătă. Și plouă. Ieri a fost vineri. Și a fost frumos. Pentru weekendul ăsta pot spune că aveam planuri mari. Unul l-am și dus până la capăt, ca să zic așa, pin ploaie și prin vânt, înghețând. Dar despre asta ceva mai târziu.

Acum să vorbim despre căldurică, ceiuț, păturică și jocuri educative. Adică paradisul în care am revenit din excursia mea prin București, prin locuri mai mult sau mai puțin cunoscute de către omenire (Tunelul Feroviar Lujerului). E așa bine la mine-n căsuță, unde-i cald și bine, după ce aproape am înghețat pentru că nu mi-am luat mănuși și am ceva probleme cu circulația periferică și dacă simt frig la mâini sau la picioare, mi-a înghețat tot corpul.

Și, dacă tot sunt în casă, privind ploaia mocănească pe geam, am început să mă întreb ce ne mai jucăm. Adică, dacă tot am o grămadă de texte de seminar de citit și așa mai departe, de ce nu m-aș juca? Dacă tot am început treaba pe la facultate și în online, de ce nu aș face orice altceva numai asta nu? Așa că ce ne mai jucăm noi azi?

Jocuri educative. Știți, deja, după cum v-am mai povestit și pe aici, că sunt o fană adevărată a jocurilor educative de la Noriel. Am unele de mai bine de 10 ani și, pot spune, nici acum nu m-am plictisit de ele și-mi place să-i ademenesc și pe cei din jurul meu să se joace cu mine, de dragul copilăriei. Și a dorinței de a învăța. Ce să învățăm? În primul rând să nu ne ofticăm de fiecare dată când pierdem. Eu, de când mă știu, încă lucrez la asta și încerc să-mi impun de fiecare dată că e doar un afurisit de joc la care se mai întâmplă să mai și pierd (oricare ar fi el).  

Dar, cum acum sunt singură acasă și n-am cu cine să mă joc, mă gândeam că aș putea să mă uit prin lista lor de jocuri să văd ce mai au ca să știu ce ne mai jucăm. Și-am descoperit că au Rumy. Iar eu ador să mă joc Rumy. Aș putea spune că sunt chiar bună la jocul ăsta. Mereu câștigam când eram mică. Și acum mi se întâmplă la fel. Am chiar propriile mele strategi la Rumy și mai tot timpul ies învingătoare. Jocul ăsta e tare bun când vine vorba de analiza rapidă a posibilităților. E vorba despre multă perspicacitate. Cred…

Apoi, cred că mi-aș lua și un Monopoly. Al meu, de atâția ani, s-a cam învechit. Nici nu eram la școală, când am primit primul meu Monopoly.  Și aici câștig. Îi bag pe toți în faliment. Atât de bună sunt. Mă pricep la afaceri. De mică mi se spunea că mă pricep la afaceri și că am viziune în domeniul ăsta. Și știu să profit de ocazie mai tot timpul. Ceea ce nu poate decât să mă facă să fiu mândră de mine (modestia asta să știți că e de la ploaie).

Voi ce idei de jocuri aveți? Nu de alta, dar poate sunt mai bune decât ale mele și chiar mai interesante.

februarie 27, 2016 6 comments
0 FacebookTwitterPinterestEmail
decizii ințelepte
Personal

Despre decizii înțelepte

by Daniela Bojincă februarie 26, 2016
written by Daniela Bojincă

decizii ințelepte

Mi se întâmplă ca, măcar din când în când, să mai iau și decizii înțelepte.  În ultimul timp, din câte am observat, am luat decizii înțelepte mai tot timpul. Și de fiecare dată când conștientizez faptul că am luat o decizie înțeleaptă, asta după ce am stat o grămadă să cântăresc posibilitățile, mă întreb cum ar fi dacă am paria pe deciziile celor din jurul nostru sau chiar ale noastre, ca la pariuri sportive.

Da. Știu. Am tot felul de idei tembele, ca de obicei. Dar sunt ideile mele și le accept așa cum sunt. Dar, dacă oamenii ar paria și pe chestii din astea tembele, nu doar pe euro 2016, cred că ar avea numai de câștigat casele de pariuri. Îți dai seama, să pariezi pe orice? Ultima mea idee în legătură cu asta, era legată de pariatul pe notele din sesiune. Și, din câte am observat, o grămadă de oameni îmi susțineau ideea. Ceea ce m-a bucurat să văd că nu sunt singură țăcănită din lumea asta mare.

Referitor la deciziile mele înțelepte, să vi-o povestesc pe ultima, nu de alta dar pe asta mi-o amintesc cel mai bine că-i și cea mai recentă (memoria mea e scurtă și, în general, nu țin minte prea multe lucruri în detaliu).

Se întâmpla ieri, când eram la conferința Digital Marketing Forum 2016 (despre care am să vă povestesc zilele astea). De fapt. dacă stau să mă gândesc mai bine, se întâmpla chiar de alaltăieri. Ieri aveam așa: o conferință și două cursuri cu doi profesori noi pe care nu apucasem încă să-i cunosc. Primul curs, din milostivenia Universului, s-a anulat. Apoi, al doilea, nu știam încă dacă să-l onorez cu prezența mea sau să rămân și la ultima sesiune a conferinței. 

Am decis să plec de la conferință, pe la 16:30, exact înainte de ultima sesiune și să merg la cursul ăla de 17:20 care, de altfel, părea destul de interesant. În plus, mi-am zis mereu că măcar să-mi cunosc profesorul, să știu ulterior cum să-l abordez, sau cum să-i abordez materia, sau cum să mă abordez chiar pe mine în privința lui și a materiei. Și bine am făcut că m-am dus, căci proful e unul dintre ăia la ale căror cursuri cam trebuie să te duci dacă vrei să iei o notă mare.

Are un sistem ciudat de notare: cu buline mari, mici și jumătăți de buline mari și mici, în funcție de răspunsurile pe care le dai întrebărilor lui. Dă extemporale aproape pe la fiecare curs și, partea faină nu-i asta, ci că te pune să scrii fix 5 rânduri, în fix 5 minute, despre o chestie discutată chiar în ziua aia, cu câteva zeci de minute mai în urmă (cursurile noastre au 3 ore).  Apoi, maia re și examen scris. Plus că, cea mai tare chestie mi se pare faptul că vrea să tragă de noi și să ne motiveze, într-un fel sau altul, să învățăm. Practic asta cred că e ciudat la prof. Faptul că el, spre deosebire de alții, încearcă să ne motiveze și, ca să zic așa, îi pasă.

Drept urmare, oare cum ar fi să pariem pe deciziile astea pe care le luăm? Sau pe profesori? Sau pe materii? sau pe note? Sau pe orice altceva? Cred că ar trebui să mă opresc aici căci, se pare, încep să le dau idei caselor de pariuri. Sau, poate ar fi înțelept din partea mea să-mi deschid o casă de pariuri pe care să o promovez drept locul în care se poate paria pe orice. :))

Gata, insule hawaiene, VIN!

februarie 26, 2016 0 comment
0 FacebookTwitterPinterestEmail
Blogging

De ce să vii la Digital Marketing?

by Daniela Bojincă februarie 23, 2016
written by Daniela Bojincă

digital marketing

Atunci când apare câte un nou eveniment în sfera asta a comunicării, publicității și a online-ului, prima întrebare pe care în mod normal ți-ai pune-o, cred că este: „Băi, dar de ce să merg la evenimentul ăsta?”. Apoi, întrebările decurg de la sine în: „Ce cunoștințe îmi aduce mie în plus față de precedentul eveniment? Cu ce mă ajută să mă dezvolt? Ce aș putea să învăț nou?” și așa mai departe. 

Personal cred că este esențial să ne punem întrebări atunci când mergem să acumulăm informații noi ca să știm pe ce anume ne axăm și ce anume ar trebui să urmărim. Însă, dacă ai mai fost și la alte ediții, ar trebui să urmărești cu ce vine nou anul acesta. Și te asigur că se aduc informații noi, poate chiar revoluționare având în vedere faptul că era asta a publicității, la fel ca oricare alta, se revoluționează cu fiecare zi care trece.

Să revenim însă la întrebarea din titlu: De ce să vii la Digital Marketing? Ce informații utile ție ți-ar putea aduce Digital Marketing, nu? Căci, până la urmă, despre asta este vorba: despre ceea ce-ți poate fi util ție ca să te dezvolți și ca să se dezvolte și alții alături de tine.

Acum, să le luăm pe rând.

1. Îți aduce statistici

Dacă ești pasionat de marketing și curiozități în domeniul, ei bine aici este locul tău (aș putea să mă apuc să fac reclame, nu credeți?). Uite, spre exemplu, ca să-ți exemplific mai bine ce înseamnă asta, am să-ți las infograficul de mai jos.

Digital Facts

Însă asta este doar o mică parte din sumedeniile de lucruri pe care le vei afla în cadrul conferinței.

2. Îți aduce oameni experimentați

Da. Nu vine chiar oricine să-ți vorbească despre subiect. Vin oameni care au realizat ceva în domeniul lor și care te pot ajuta și pe tine să faci pași mărunți spre realizarea propriului vis. O să ai parte de o zi de conferințe și seminarii (25 februarie) și o zi de training (26 februarie). Printre vorbitori se numără: Robert Anghel (ING), Stela Toderascu (Avon), Alexandru Cernatescu (Infinit Solutions),  Mihai Caluseriu (Conversion Marketing), Tudor Galos (Microsoft), Anca Nuta (UniCredit Bank), Elisabeta Moraru (Google), Ramona Ciocodei (McDonald’s).

Automat creezi legături, nu doar afli informații noi.

3. Îți aduce socializare

Pentru mine, pe lângă informații, socializarea este al doilea lucru important de bifat atunci când merg de la o conferință. Consider că trebuie să cunoști cât mai mulți oameni ca să poți să te dezvolți. Fiecare îți poate oferi o informație nouă, sau o cheiță spre succesul tău. Ceea ce e foarte tare.

Pentru mine astea sunt cele mai importante chestii pe care încerc să le urmăresc în cadrul unei informații: oamenii, informațiile și socializarea. Cred că, dacă le îmbini pe astea trei nu ai cum să nu pleci acasă mai câștigat.

februarie 23, 2016 2 comments
0 FacebookTwitterPinterestEmail
copilarie
Personal

Amintiri din copilărie X

by Daniela Bojincă februarie 20, 2016
written by Daniela Bojincă
copilarie

Am avut laptopul mort până azi. A fost terminat, săracul. Dar acum, se pare că, odată cu revenirea mea din Școala de Formare din cadrul asociației facultății, și-a revenit și el și e gata să mă ajute să scriu un nou articol pe blog despre amintirile mele din copilărie, partea X (știu, știu, v-am tâmpit cu astea).

Am și eu, ca toată lumea, perioadele mele în care sunt nostalgică. Și când sunt într-o perioadă din asta de nostalgie, mă apuc și scriu tot felul de articole despre verzi și uscate din copilăria mea. Sau, în articolul ăsta, chiar și din copilăria altora. Când dau peste povești din astea care mie mi se par super amuzante, chiar dacă sunt ale altora și nu neapărat ale mele, simt nevoia să le scriu aici, pe blog.

Stând și povestind așa, despre copilărie, încep eu să zic că aveam un pătuț de bebe simplu, de lemn, când eram mică, de care nu voiam să mă despart nici pe la 6 ani. Și, încercând eu să povestesc treaba asta, sunt întreruptă de:

„Aaaa, hai să-ți spun eu ce-am făcut când eram mic. Aveam un pătuț tot așa, din ăsta, simplu, când eram mic. Bine, nu mai eram chiar mic. Crescusem suficient de mult încât să pot sări peste grilaj. Și să vezi. Pătuțul era lângă dulap. Iar eu am sărit între pătuț și dulap. Dar nu asta-i partea amuzantă. partea amuzantă e că am rămas blocat acolo și nu am mai putut ieși până nu m-au găsit ai mei să mă scoată de acolo. Așa că am stat blocat între pătuț și dulap. Asta e tot. Sfârșit”

Desigur, am încercat să nu râd în telefon. Pentru că pe mine când mă apucă râsul, mă apucă. Așa că, după ce am închis, mi-am putut manifesta criza de râs, trezind tot blocul cel mai probabil.

Eu, când am fost mică, n-am avut experiențe din astea cu pătuțul. Eu doar nu voiam să renunț la el. Era pătuțul meu și, la vârsta de 6 ani, aveam impresia că o să dorm în el tot restul vieții. Cu greu m-au convins ai mei să mă mut într-un pat de copii normali pentru vârsta de 6-7 ani. Cred că dacă ar fia rătat pe atunci ca cele de la Noriel de acum, cred că și în ziua de azi aș fi dormit într-un pătuț de bebe. Mare greșeală când m-au convins, căci de atunci am început să pic în cap, din pat, într-un mod mai mult decât artistic. De fiecare dată când intra maică-mea în cameră, eu mă speriam. Și săream din pat direct în cap. Ar fi fost faină o cameră ascunsă. Probabil aș fi fost dată pe la secțiuni de EPIC FAIL.

Și am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa!

februarie 20, 2016 0 comment
0 FacebookTwitterPinterestEmail
social media summit
Blogging

Social Media Summit – primul eveniment pe 2016

by Daniela Bojincă februarie 14, 2016
written by Daniela Bojincă

social media summit

Și, dacă tot este primul eveniment pe 2016, înseamnă că este și prima ocazie prin intermediul căreia ne putem revedea cât mai mulți dintre noi, pe lângă faptul că o să aflăm multe informații utile nouă.

Pentru mine, pe lângă informații și așa mai departe, Social Media Summit este despre oameni. Despre ceea ce oamenii pot să-ți ofere ție și tu lor. 

Despre ce va fi Social Media Summit în acest an? Ca de obicei, despre noile tendințe. Despre reinventare și revoluționare a campaniilor brandurilor în Social Media. Dacă vrei să știi cum trebuie să abordezi problema astfel ca ideea ta să aibă succes în Social Media în 2016, trebuie să fii și tu prezent la evenimentul de vineri, de pe 19 februarie 2016, la Hotel Crowne Plaza București, toată ziua. Pe lângă faptul că afli lucruri noi, cunoști oameni noi. Iar oamenii noi te pot ajuta să cunoști alți oameni noi și așa mai departe. De ce? Ca să-ți faci relații de pe urma cărora poți să te dezvolți.

Ca să înțelegi mai bine ce o să facem acolo toată ziua, am să-ți descriu programul, succint. Cât pot eu de succint.

În prima parte a zilei o să ne bucurăm de o conferință despre inovație. Despre noile tendințe din 2016 pe care brandurile ar trebui să le abordeze în campaniile lor. Este vorba despre trecerea la nivelul următor în Social Media și cum anume ar trebui să facem asta. Despre asta o să ne vorbească Mugur Pătrașcu – Screen Native, Cristian Manafu – manafu.ro, Chef Foa – Founder Flavours, Virgina Oțel – Communication Leader, Grupul Garanti Romania și Nir Refuah – Chief Digital Officer, McCann Erickson CEE & CEO MRM Worldwide Bucharest.

În a doua parte a zilei o să avem parte de două sesiuni de conferințe. Prima este despre lansare campaniei BIZ și DDB, unde ne vor vorbi Tudor Giurgiu – Regizor, Scenarist, Producator, Catalin Nastasoiu – Fondator, Ronativ, Marius Tudosiei – Fondator, Bacania Veche, Cristi China Birta – cristianchinabirta.ro, Roxana Memetea – Managing Partner, DDB, Marta Usurelu – Redactor Sef, Revista Biz.

Iar cea de-a doua conferință va fi despre strategiile câștigătoare în Social Media. Se vor prezenta secretele și mecanismele din 2015 ale campaniilor de succes. De asemenea, ne putem bucura de niște studii în exclusivitate despre: Blogosfera în Romania în 2015, Top bloggeri cu care colaboreaza agențiile și companiile, Top agenții care au lucrat cu bloggerii în 2015, Topul bloggerilor pe 10 nișe și Top canale de comunicare în 2016 – Cine domină peisajul Social Media și ce canale vor deveni vedete în acest an?. Vor vorbi despre toate astea Bogdan Nitu -Founder, Webstyler, Radu Batrinu – Marketing Director, Flanco, Catalin Tenita – Managing Partner, TreeWorks,
Marta Usurelu – Redactor Sef, Revista Biz.

Sună interesant, nu? Dacă da, hai și tu să afli informațiile direct de la sursă și să cunoști cât mai mulți oameni. Să socializezi și să te împrietenești cu ei. O să vezi că sunt oameni simpatici de la care poți să înveți o grămadă de lucruri noi. Te poți înscrie uite fix aici în doar doi timp și trei mișcări.

februarie 14, 2016 1 comment
0 FacebookTwitterPinterestEmail
zoolander-2
Filme

Să fii Zoolander de două ori

by Daniela Bojincă februarie 13, 2016
written by Daniela Bojincă

zoolander-2

Au trecut 15 ani între primele pățanii ale lui Zoolander și prezent. Dacă crezi că e nevoie să ai memoria unui elefant sau să revezi prima parte pentru a face legăturile între atunci și acum, ei bine nu trebuie. Începutul celei de a doua părți face o recapitulare a anilor care au trecut și în prezent cele două modele masculine Derek (Ben Stiller) și Hansel (Owen Wilson) încearcă să regăsească gloria anilor apuși.

Filmul este o înșiruire de vedete, care par chemate la petrecerea lui Ben Stiller și sub a cărui baghetă de regizor se țin de glume încercând să pară serioși. Sting are super puteri, Justin Bieber, Madonna sau Usher sunt uciși și își folosesc ultimele forțe pentru a posta pe Instagram selfie-uri într-o mimică facială pe care Zoolander a făcut-o celebră în anii lui de vedetă de podium. În încercarea de a elucida misterul crimelor celor mai mari vedete pop, Valentina (Penelope Cruz) face front comun cu Stiller și Wilson. De aici, începe o comedie ușoară și o altă întreagă pleiadă de actori de primă clasă: Benedict Cumberbatch, Will Ferrell, Susan Sarandon, Milla Jovovich sau Billy Zane, aflați într-o masivă conspirație mondială pentru acel model cel mai cel unii în apărarea lui, alții în negarea existenței lui și alții aflați de partea răului.

Dacă ai 40 de actori favoriți pe care ai vrea să îi vezi pe toți într-un singur film și Tarantino nu e genul tău atunci cu siguranță îi vei găsi pe toți în filmul lui Stiller. Ce nu îți va aduce Zoolander? Schimbări de paradigme sau întrebări existențiale – sau mă rog, dacă ești model de costume de baie s-ar putea să miște ceva în zona aceea sau măcar va merge în zona aspirațională :). Nu vei găsi interpretări de Oscar și personaje grele care să te facă să pleci acasă adâncit pe gânduri.

Zoolander 2 este o continuare fluidă a primului, cu aceeași rețetă de glume și umor de colegiu care m-a făcut să mă gândesc cu un zâmbet pe față la serialul Blue Mountain State. E un film de văzut în gașcă, în weekend pentru a te binedispune :).

Zoolander 2 a intrat în cinematografe din data de 12/01/2016 și este distribuit de RO Image 2000.

Articolul este scris de Ana Marin.

Sursă YouTube (user Paramount Pictures)

februarie 13, 2016 2 comments
0 FacebookTwitterPinterestEmail
curiozitati
Cultură

6 curiozități despre limbile de circulație internațională

by Daniela Bojincă februarie 12, 2016
written by Daniela Bojincă

curiozitati

Cine spune că Limba și Literatura Română e grea pentru străini, nu a studiat prea multe despre limbile vorbite de pe globul pământesc. Știu că pe DexOnline.NET găsești cuvinte din limba română cu 20 sau 30 de litere, majoritatea termeni medicali sau din zona farmaceutică, dar nu doar lungimea cuvintelor poate fi o problema atunci când vorbim de oralitatea unei limbi.

Ca idee, cercetătorii au stabilit că pe mapamond se vorbesc peste 6000 de limbi și dialecte și chiar dacă unele dintre ele n-au o forma proprie de scriere, pentru că aici sunt incluse și limbile triburilor din Papua Noua Guinee, Africa, insulele din Pacific sau Amazon, totuși cercetătorii au inclus toate limbile care au cel putin 2000-3000 de vorbitori.

Nu o să găsiți aceste lucruri în niciun dicționar online, așa că eu cred că merită să le cunoașteți și voi:

1. Știați că în Papua Noua Guinee există cele mai multe limbi vii din lume? Mai exact, pe o suprafață de câțiva sute de kilometri pătrați există aproape o mie de dialecte aflate în uz, fiecare cu câteva sute de vorbitori activi.

2. Știați că una dintre provocările lumii moderne este să încerci să numeri până la trei în limba Nivkh? Limba este vorbită în proximitatea insulei Sahalin din est-ul Rusiei (Sahalinskaia Oblast fiind denumirea originală a regiunii) și în această limbă numerele nu sunt niciodată la fel. Concret, ele au alt sens și altă formă în funcție de fraza pe care vrei să o rostești. Ca să înțelegeți, același cuvânt desemnat pentru cifra 1 poate însemna în fraze diferite un pește, o barcă sau chiar o casă. Același lucru se întâmplă și cu acele cuvinte care desemnează numeralele cardinale 2 și 3. Și atunci, rămâne întrebarea logică, cum numărăm?

3. Știți care este cea mai complexă limbă din lume încât a fost folosită drept cod în timpul celui de-al Doilea Război Mondial? Limba basca are cele mai complexe structuri frazeologice și doar puțini basci o pot vorbi 100% corect.

4. Știți care este limba cu cele mai multe moduri temporale pentru timpul prezent? Dacă în limba engleză, de exemplu, avem două forme de prezent, prezentul simplu și prezentul continuu, în limba inuita (limba eschimoșilor din Nordul Groenlandei) există 63 de forme de prezent.

5. Știați că gramatica limbii sanscrite este cea mai grea din lume? Mai exact, dacă vrei să traduci din sanscrită în oricare altă limbă un roman cu cel puțin 300 de pagini, ai nevoie de 10 ani.

6. Știați că limba vorbită din nordul regiunii KARACIAI-CERCHEZIA (zona Caucazul de Nord) a intrat în Cartea Recordurilor dintr-un motiv absolut fabulos? Această limba NU poate fi învățată decât în copilărie. Niciun adult nu a putut să învețe această limbă de-a dreptul imposibila. Practic, dacă un copil din acea regiune pleacă 20 de ani din zona și revine, nu va putea să înțeleagă limba niciodată. E la fel de complicat ca învățatul cântatului la pian la 40-50 de ani pentru că limba are o muzicalitate aparte care nu mai poate fi percepută din cauza vârstei.

Și lucrurile nu se opresc aici. Mai multe informații interesante și termeni neexplicați într-un dictionar online găsiti pe goingout.ro.

 

februarie 12, 2016 0 comment
0 FacebookTwitterPinterestEmail
malaezu
Personal

Malaezu și declarațiile de Valentine`s Day

by Daniela Bojincă februarie 12, 2016
written by Daniela Bojincă

Cuvintele nu ar trebui să rămână nespuse!, spun cei de la CuteOD. Iar Malaezu nostru a luat în serios sloganul anterior și și-a luat inima în dinți cu tot felul de declarații de dragoste, care mai de care mai din topor, așa ca de la el de la țară, de acolo din Pantelimon. Adică, dacă tot vine Valentine`s Day, hai să-i trimitem Danielei mesaje de dragoste cu o aplicație pe care abia știm să o folosim. Și măcar de ar fi trimis ceva drăguț. Dar na, când inspirație nu e… nu e.

Acum…

Ce este CuteOD?

CuteOD este o aplicație pentru cei timizi sau lipsiți de inspirație de Valentine’s Day. Așa, ca Malaezu. Dacă nu știi ce declarație de dragoste să-i faci jumătății tale de Valentines Day, CuteOD este soluția perfectă pentru tine. Are o grămadă de mesaje gata scrise și drăgălașe pe care le poți trimite așa cum sunt, sau din care te poți inspira să-i faci chiar tu unul și să i-l trimiți. Așa cum a făcut și Malaezu, doar că el a dat-o în bară și nu i-a ieșit. Măcar a încercat băiatul. Zic să apreciem, nu?

Cum funcționează CuteOD?

Trebuie să intri pe site-ul www.cuteod.com de unde poți alege din lista predefinită de mesaje pentru Valentine`s Day despre care vorbeam anterior, sau poți compune tu unul, după care poți încărca și o imagine relevantă pentru voi doi. Malaezu, spre exemplu, a pus una retardă cu mine, că de ce nu? Mai scrie niște semnături și formule de adresări prin două căsuțe, mail-ul destinatarului și aia e. Destinatarul primește un mail cu un link pe care trebuie să-l acceseze de pe telefon și să-l deschidă cu aplicația CuteOD.

Dar nu. Lucrurile nu se opresc aici. Pentru că dragostea-i complicată de cele mai multe ori și aplicația asta a dus totul la extrem. Trebuie să te joci cu o vulpiță să spargă în zbor niște baloane în formă de inimă. Și după ce spargi câte un balon, îți apare o scrisoare cu câte un mesaj.

După ce am spart primul balon, mi-a apărut acest mesaj neinspirat de grădiniță:malaezu

Apoi, la al doilea balon, parcă s-a mai dat pe brazdă. Că la primul o luase grav de tot pe arătură. Mna, așa face omul când o duce prea bine.

malaezu

Eeee, parcă sună altfel, nu? E mai drăguț, mai romantic. E altceva. Bine, el face o eternitate și din Pantelimon în Cotroceni, dar până la Târgu-Jiu. Dar cred că a vrut să fie un mesaj mai profund și n-am prins eu aluzia, că na: am o inimă de piatră și sunt o insensibilă cu diplomă.

Dacă nesuferitul ăsta a trimis astfel de mesaje, priviți ce fel de mesaj i-am dat eu nesuferitului. Ce declarație! Câtă iubire! Și nu a învățat nimic din asta. Băi dar nimic, măi frate! Absolut nimic!

Acum, dacă eu nu te-am convins cum funcționează exact această aplicație, am să-ți las mai jos și un filmuleț explicit din care să înțelegi ce și cum, unde trebuie să dai click, cum e treaba cu mesajele, cum e treaba cu pozele, cum e treaba cu vulpița și așa mai departe. E o aplicație drăgălașă care, da, îți va mânca viața. La fel ca dragostea, de altfel.

Sursă YouTube (user Cristian Baita)

februarie 12, 2016 3 comments
0 FacebookTwitterPinterestEmail
liceana santajista
Personal

Liceana șantajistă din Târgu-Jiu bla bla bla

by Daniela Bojincă februarie 11, 2016
written by Daniela Bojincă

liceana santajista

De mai bine de o săptămână citesc într-un ziar din Gorj despre o liceană șantajistă de la Liceul Teologic din Târgu-Jiu. Rețineți sintagma cheie: Liceul Teologic – asta ca să vedeți ce educație primesc ăștia de prin liceele teologice și ce-i învață pe ei popii (NIMIC!): pardon, mă scuzați, sunt inițiați pe sfântul drum către furt și șantaj.

Tipa asta, liceana șantajistă din Târgu-Jiu, așa cum a poreclit-o presa, a înșelat o grămadă de alte tipe, sub diverse texte și scenarii. Unul dintre cazuri, practic cel mai important, este și cel în urma căruia s-a ales cu plângere la poliție, anchete și arest la domiciliu: după ce a șantajat o copilă de vreo 13 ani cu niște poze indecente din telefonul fetiței, cerându-i bani și bijuterii, fata s-a plâns la părinți și uite așa a ajuns liceana noastră denunțată la poliție. Știți voi faza aia, ulciorul nu merge de multe ori la apă.

Apoi, au mai prins curaj și alții și și-au spus oful cum le cerea liceana șantajistă bani, bijuterii, ori le vindea genți pe care își lua banii dar nu le mai trimitea niciodată și așa mai departe. În fine. N-am să dau eu aici prea multe detalii, că ar înseamna să scriu un articol de zeci de mii de cuvinte. Toate detaliile sunt în ziarul Gorj Exlusiv.

Eu, acum, stau și mă întreb alte lucruri.

1. Unde au fost părinții și profesorii?

Tipa asta, al cărei nume nu-l dau eu, că nu-i neapărat treaba mea asta, a fost transferată interdisciplinar din colegiul în care am studiat și eu patru ani de zile (Tudor Vladimirescu), în Liceul Teologic. Apăi, dacă lucrurile au stat așa și a fost mutată interdisciplinar, mă întreb și eu ce mama naibii au păzit părinții ei? Nu e clar că copilul ăsta are o problemă? În plus, și-n Teologic avea media 7 la purtare. Nu e clar că fata asta avea nevoie de ajutor? De consiliere? De ceva din partea părinților și din partea instituțiilor de învățământ? Pentru ce naiba ia banii consilierii ăia din școli? Și, oare, rolul unui profesor este doar de a-și trânti catalogul pe catedră, a-ți preda niște chestii fără să-și dea prea mare interes, a-ți pune niște note și atât? oare nu e rolul lor să-ți fie și apropiați? Să te ajute? Să te sprijine dacă te observă un copil cu probleme? Să te sfătuiască și să te îndrume? Până la urmă sunt niște formatori nu doar intelectuali, ci și de caracter. Dar nu, lor nu le prea pasă decât să-și semneze condica și să-și ia salariul.

Desigur, problema asta a plecat din familie. Undeva acolo, între ea și părinții ei s-a produs un declick de a ajuns să șantajeze oamenii și să fure. Mereu se întâmplă așa. Bineînțeles, nu putem da vina nici pe părinți, nici pe școală, până la urmă fiecare este responsabil de ceea ce alege să facă în viață. indiferent ce ți se întâmplă, poți alege dacă faci bine sau faci rău. Însă, rolul părinților și al școlilor în care ea a învățat trebuia să fie unul de consiliere și de îndreptare.

Doar că, așa cum am spus indirect și mai sus, școlilor nu le pasă. Profilor nu le pasă. Și asta e din ceea ce am văzut eu prin Tudor aka liceul de elită din Târgu-Jiu, unde liceenii se droghează prin băi (nu toți, desigur; sunt și copii excepționali în liceul ăla, care fac performanțe și care muncesc din greu și sunt și profesori mega geniali cărora le pasă de tine… doar că sunt prea puțini la număr, ca peste tot de altfel) – și nu, nu e ăsta un secret pentru nimeni. Nici măcar pentru conducere. În Tudor nu încearcă mai nimeni să te ajute. Vin la catedră, trântesc catalogul, aruncă niște note, mai predau ceva și cam atât. Nu le pasă dacă ai probleme. Asta e strict problema ta. Nu le prea pasă nici dacă ești bolnav. Eventual, te iau în derâdere. Ca să fii băgat în seamă, trebuie să fii pupincurist în față și să-i înjuri pe la spate.

2. Ce e în capul ălora care împrumută aiurea?

Tipa, liceana șantajistă, pe lângă faptul că șantaja oamenii, le cerea și bani cu împrumut unora. Acum, ce e în capul lor de împrumută așa, oricum și pe oricine? Când împrumuți pe cineva, trebuie să ai și tu maximă încredere în persoana respectivă. Să-ți fie, habar n-am, cunoștință foarte bună, prieten foarte bun, în care să ai încredere că-i om de treabă. Și, mai ales când vine cu faze de genul: „Bă, dă-mi 70 de lei până poimâine, că-ți dau eu 150”. WTF, guyz?! Voi gândiți? Adică n-are 70 de lei acum, da îți dă după 150 de lei. Nu miroase a făcătură? Pe bune? Eu cred că vă cam meritați soarta. :))

3. Ce e în capul ălora care cumpără de la oricine de pe internet?

Vindea genți, poate și alte produse, dar despre genți știu eu, prin diferite grupuri de Facebook. Le lua banii la tipe și apoi nu le mai trimitea nicio geantă. Acum, tu, cum naiba poți cumpăra genți de la oricine, așa, doar hai să-ți fac transfer bancar și-mi trimiți tu produsul. treaba asta se face, de obicei, cu siteuri din astea mari, în care ai încredere, care îți trimit o factură proformă și așa mai departe, dacă vrei să plătești online. Dacă nu, plătești ramburs, când sosește coletul și nu-ți iei țeapă. Cum naiba să plătești uneia, pe internet, fără să ai produsul. Plătești ramburs, în pana mea… și nu îți iei absolut nicio țeapă.

Acuma, dacă tipa a reușit să-i înșele în halul ăsta de penibil, înseamnă că a fost cu mult mai deșteaptă decât ei. Dar, cum ulciorul nu merge de multe ori la apă, după cum deja am mai spus, a mușcat-o și ea. Și rău. Bine, eu, la cât de dură mă cunosc, nu prea cred în regretele ei. Nu cred că a învățat mare lucru din asta, chiar dacă și-a recunoscut fapta și postează mesaje de regret pe Facebook. Și, deși o văd și pe ea ca o victimă a sistemului și a familiei și chiar a ei că nu a știut să fie stăpână pe sine, eu i-aș fi dat câțiva ani de pușcărie, dar să stea închisă. Adică una care fură o găină, primește trei ani și ea care amenință, înșeală și fură primește vreo 60 de zile arest la domiciliu și anchetă? Prea puțin! Mult prea puțin!

februarie 11, 2016 9 comments
0 FacebookTwitterPinterestEmail
Newer Posts
Older Posts
  • Facebook
  • Twitter

@2021 - All Right Reserved. Designed and Developed by PenciDesign


Back To Top
Daniela's Blog
  • Home