Ziua Italiei în stilul anilor ′60

by Daniela Bojincă
ziua italiei

Acum două zile, pe 2 iunie, s-a sărbătorit în lumea întreagă Ziua Italiei. Și spun în lumea întreagă pentru că în lumea întreagă sunt italieni. Apoi, datorită acestui trend de multiculturalism devin interesante și pentru ale naționalități bucătăria tradițională, cultura, istoria, stilul de îmbrăcăminte și, până la urmă, tot ceea ce ține de tradiția unei țări din toate perspectivele, unghiurile și punctele de vedere.

ziua italiei

Astfel, atunci când am fost invitată să celebrez și eu Ziua Italiei cu un gelato autentic și mâncare tradițională, mi-am zis că merită să încerc și să văd despre ce-i vorba. Singura mea mică mare problemă era dress code-ul pentru Ziua Italiei. Trebuia să mă îmbrac în stilul anilor ′60 și nu aveam nici cea mai vagă idee despre cum ar fi trebuit să arate îmbrăcămintea mea și nici dacă am ceva prin dulap care să se potrivească cerințelor.

Îmbrăcămintea anilor ′60

Apăi, m-am pus pe căutat pe sfântul Google să văd și eu în ce constă stilul de vestimentație al anilor ′60 care, de altfel, să se plieze și pe ceea ce puteam găsi la mine în șifonier. Și, tot căutând eu așa, am descoperit că moda anilor ′60 în Italia se prezenta cu rochii cât mai vaporoase, fără mâneci, cu umerii goi, sau cu mâneci până la cot.

Și cum eu am niște rochii de la maică-mea, de prin anii ′80-′90, care par să se muleze pe descrierea ținutelor din anii ′60, mi-am rezolvat și partea cu ținuta pentru Ziua Italiei. Am scos din dulap o rochiță albastră cu flori, fără mâneci, vaporoasă și foarte drăgălașă și mi-am pus în picioare niște sandale maronii cu fundițe verzi, care să se asorteze cu verdele din rochie.

Per ansamblu, ținuta mea a ieșit cam așa:

Ziua Italiei în stil… italienesc

Ziua Italiei nu putea fi altfel sărbătorită decât în stil italienesc. Așa că am mer la Restaurant La Gondola să ne bucurăm de un gelato autentic, mâncare tradițională și un cadrul specific italienesc, cu gondole pe uscat (o idee foarte tare, de altfel).

După ce am făcut poze cu gondola, m-am răsfățat cu o multitudine de preparate italienești, foarte gustoase și care păreau și foarte ușor de făcut: până cu vinete, cu roșii, ceapă și cașcaval, ruladă cu brânză și spanac, biluțe de brânză feta, carne de pui și de pește, icre pe pâine etc. Am să vă las și vouă o poză cu farfuria, ca să vedeți bunătățile, cât și aranjarea mea oribilă în farfurie (sunt antitalent).

Partea amuzantă în cazul de față a fost când ne-am dus să întrebăm și noi de cuțite și furculițe. Oameni distinși, cum să mâncăm cu lista. Doar că inculții de noi nu știau cu treburile astea se mănâncă frumos cu mânuța. Și ne-am conformat.

mancare ziua italiei

După ce m-am hrănit corespunzător, m-am îndreptat către vitrina cu gelato. Și am testat cam toate sortimentele, căci am mâncat cam de vreo trei ori. Și cât de bună e. În special cea cu biscuiți (Gelato Crema di Firen), cât și cea cu fistic (Gelato Pistacchio). Sunt preferatele mele. iar biscuiții ăia așa crocanți și gustoși. Yumy. Yumy. Yumy.

Ce era și mai frumos, era faptul că îți puteai orna ulterior înghețata cu zmeură, căpșuni, mai mulți biscuiți și fistic. Exact după gusturile tale, etalându-ți talentul de designer de mâncare. Talent care, la mine, este inexistent, desigur. Adică, de ce m-aș pricepe să ornez ceva, când nu sunt în stare să o aranjez în farfurie. N-am simț estetic, cred. Pentru că, dacă aș fi avut, probabil că al meu gelato ar fi arătat mai bine de atât.

gelato ziua italiei

Câteva cuvinte despre gelato

Gelato Siviero Maria este o categorie de desert rece care atrage din ce în ce mai mulți consumatori, având un trend ascendent chiar și în România din 2010 încoace de când a intrat pe piață, dat fiind faptul că românii cică sunt din ce în ce mai dornici să experimenteze bucătăriile tradiționale.

Gelato spune o poveste veche de peste 5000 de ani, cu iz italian, fiind un desert ce datează încă din jurul anului 3000 î.Hr., când asiaticii au început să consume gheață cu diferite arome, iar mai târziu faraonii egipteni obișnuiau să își servească oaspeții cu gheață și jeleu din diferite fructe, în timp ce romanii au început să servească gheață cu miere, făcând astfel din gelată un desert cu o importanță încărcătură istorică.

Siviero Maria a continuat această poveste a tradiției spiritului italian din 1958 prin Guglielmo Visani, până în zilele noastre. Guglielmo Visani a făcut din pasiunea sa pentru gelato și din dorința de a transmite generațiilor viitoare tradiționalele rețete de gelato autentic italian, o adevărată afacere de familie pe care a dedicat-o soției sale Siviero Maria – de unde și numele.

Gelato VS Înghețată

Gelato nu este o înghețată. Gelato are o structură diferită față de înghețata tradițională cu care noi suntem obișnuiți. Poate de asta pare și mult mai bună. Gelato, spre deosebire de înghețată, are o structură mult mai cremoasă și este aerată (dă mai puțin senzația de „rece”), este făcută din grăsimi vegetale (7%) și nu animale (înghețata are 20% grăsimi animale) și implicit are mai puține calorii.

Mie, cel mai mult, îmi place structura ei mult mai cremoasă și mai aerată. Și mi se pare și mult mai aromată decât înghețata normală. 

Unde găsesc gelato Siviero Maria?

Brandul Siviero Maria este distribuit în România de compania Maresi Foodbroker către principalele lanțuri de magazine din țară: Carrefour, Auchan, Billa, Mega Image, Kaufland, Cora, Selgros la prețul recomandat de 21.99 lei.

You may also like

Leave a Comment

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More